Decretele nepublicate ale CIM Krivoi Rog

 Spuneam în episodul I din Secretele documentelor secrete că România s-a aruncat în cea mai mare aventură externă CIM Krivoi Rog ca ursul la miere, în timp ce alte țări s-au retras pe rând din afacere. Deși țările partenere s-au retras pe rând, noi am rămas cu paguba,  plătind și în 2011. În baza căror documente ? Cine este vinovat ? Nimeni nu știe. Banii se scurg în buzunarele devalizatorilor. În lipsa documentelor care reglementau derularea afacerii, s-a furat cu pixul și cu raba. Vă prezentăm documentele interne ale afacerii CIM Krivoi Rog, ascunse de autoritățile române, pentru că acestea stabilesc cine a furat cu “pixul”. Poate cel mai important document Nota de Fundamentare a participării României la Krivoi Rog a dispărut. Decretul Consiliului de Stat nr. 156/ 5 iunie 1987, semnat de regimul comunist la cel mai înalt nivel, are regim de secret de serviciu. 

După semnarea Convenției Multilaterale din 1983, următorul document extern important al investiției CIM Krivoi Rog este  Contractul General :

“Acordul contract № 63-08/00020-107 privind construcţia Combinatul de Îmbogățire a Minereurilor de fier acide de la Krivoy Rog, semnat de către organizatiile contractante ale URSS o. Moscova 12 iunie 1987”. Secretizat și acesta de către autoritățile române.

A urmat apoi,  Convenția Bilaterală semnată de România cu URSS în decembrie 1986 și Contractul de Antrepriză, unde s-a stabilit că timp de 10 ani de la punerea în funcţiune ( PIF ) a CIM , vom primi anual 3 milioane de tone de pelete din producţia combinatului de la Dolinska. Circa 30 de milioane de tone de pelete pentru Combinatul Siderurgic Galaţi, în contul cotei de participare a României. De atunci, sute de milioane de dolari au intrat în combinat și, probabil, că nu se vor mai întoarce  la bugetul țării. Specialiștii în domeniu spun că funcționarea în condiții de eficiență ( nu construcția ) combinatului nu mai este posibilă. Tona de pelete produsă la Dolinska (Ucraina) trebuia să coste cam 30 de ruble transferabile ( Rbl. Tr. ), pe vremea URSS. În condițiile în care materia primă, la nivelul anului 1986, reprezenta zero la costuri. Acum munții de steril aparțin cuiva și au o valoare. Gazul și energia electrică nu mai vin de la sovietici pe nimic. Astăzi, totul costă. Tona de pelete produsă la CIM Krivoi Rog ar fi prea scumpă. Anii au trecut, Uniunea Sovietică s-a destrămat, iar de investiţia faraonică s-a ales praful. Lovite de criză, exploataţiile miniere de suprafaţă de la Krivoi Rog, sursa care alimenta combinatul, se închid una după alta.

Nota de Fundamentare a CIM Krivoi Rog a dispărut

 Pentru a semna Convenţia Bilaterală Româno-Sovietică de care am vorbit mai înainte, organele de partid și de stat aveau nevoie de un document intern extrem de important.  Nota de Fundamentare întocmită, promovată, susţinută şi gestionată de fostul Minister al Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale (MCECEI) a stat la baza semnării acordurilor pentru participarea României la CIM Krivoi Rog. Nota cuprindea cele mai importante avize tehnice, comerciale, de eficiență, dar și politice pentru afacerea din Dolinska. Documentul a dispărut imediat după 1989.

“Conform legislației aplicabile, aprobarea participării României cu o cotă de 26,7% (care asigura cantitățile de pelete sus menționate) din valoarea investiției (la nivel de PT- proiect tehnic, în fapt o temă tehnică mai dezvoltată), s-a făcut de către CC al PCR prin asigurarea favorabilă a NOTEI DE FUNDAMENTARE. Aceasta a fost inițiată, întocmită, pronunțată, prezentată și susținită de MCECEI (Ministerul Comerțului Exterior și Cooperări Economice Internaționale), MCInd (Ministerul Construcțiilor Industriale)și MF (Ministerul de Finațe). NOTA  a fost asigurată (conform legii) de toți factorii cu sarcini decizionale, organizatorice, de conducere, de execuție și de realizare a eficienței economice, cu sarcini și/sau responsabilități în realizarea de investiții complexe în țară și străinătate”, povestește unul dintre specialiștii în comerț exteriror, participanți la derularea CIM Krivoi Rog.

Prin conținut, NOTA a fundamentat necesitatea participării, condițiile participării, beneficiarul, modul de organizare și conducere termene și eficiență. În baza conținutului acesteia au fost stabilite sarcini, termeni și responsabilități concrete. După aprobare, NOTA a devenit singurul element de bază ce a fundamentat „Afacerea Krivoi Rog”. Urmare aprobării NOTEI, MCECEI a fost unul împuternicit al României pentru a trata (în limita mandatului determinat de NOTĂ) și semnarea Convenței Bilaterală Româno-Sovietică privind participarea României în analizarea CIM Krivoi Rog.

Cine sunt „hoții cu pixul” ?

 Nota de Fundamentare avea avizele următoarelor instituții :

–         proiectant general IPROMET

–         proiectant de specialitate ISPIF

–         antreprenor general ARCOM

–         antreprenor de specialitate ARCIF

–         furnizor general intern CIUMP Iaşi – pentru utilajele livrate în contracte de comerţ exterior

–         MCECEI ( împuternicit al statului român să semneze convenţia ), MATGF, MCInd, CSP, MMet şi CC al PCR.

Nota de fundamentare s-a bazat pe proiectul tehnic sovietic ( PT ),  pe studiul tehnico-economic ( STE ), puse la dispoziţie şi pe ofertele participanţilor care au avizat-o. Pentru fundamentarea cadrului juridic şi delimitarea responsabilităţilor, în baza Convenţiei Bilaterale, au fost elaborate acte normative interne. Decretul Consiliului de Stat nr. 156 / iunie 1987 care defineşte participanţii la realizarea afacerii, cu responsabilităţi clare şi precise, modul de coordonare internă şi externă, organizare şi organigrame. Împuterniceşte întreprinderile de comerţ exterior ARCOM, UzinExportImport şi ARCIF să semneze contractul de antrepriză ca cea mai importantă componentă a afacerii Krivoi Rog. Decretul a fost întocmit, promovat şi susţinut de Ministerul Comerțului și Industriilor şi s-a bazat în principal pe decretul 242/1974, Convenţia Interbancară şi alte acte normative cu regim intern specific MCInd, MCECEI, MICM, MIET, MIM, MF, etc. Prin acestea sunt constituite mecanismele interne cu sarcini şi responsabilităţi  privind participarea la realizarea afacerii Krivoi Rog sau după caz, numai a combinatului CIM Krivoi Rog. Se pare că în Nota de Fundamentare dispărută ca și în Convenția Bilaterală, oficialii români propuneau folosirea soldaților sau chiar a deținuților români pentru ridicarea combinatului. Sovieticii s-au opus.

 Importanța decretelor ferite de ochii lumii, responsabilități

 Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România 242/1974, nepublicat, stabilește în mare, ce sarcini au Proiectantul și Furnizorii. Acest document nominaliza ca Furnizor General Extern pentru afaceri externe, firma UzinExport Import (actuală UzinExport S.A.) și firma CIUMP Iași – Furnizor General Intern și stabilea comisioanele pe care aceste firme le luau din contractele complexe externe. Specialiștii spun că, ulteriror, în 1989, UEI a recurs la o șmecherie, devenind FGE șI FGI și încasând un comision ilegal de 4,5 % (din FOB net la valoarea în lei – free on board – valoarea mărfurilor la graniță) din afacerea CIM Krivoi Rog. Conform decretului 242/1974, UEI nu putea încasa decât 1% comision FOB net. Cine a avizat furtul timp de 20 de ani ? Curtea de Conturi.    

Alt document extrem de important al afacerii din Ucraina este Decretul Consiliului de Stat nr. 156/ 5 iunie 1987 (cu anexe), nepublicat și cu regim de secret de serviciu pentru instituțiile participante la CIM Krivoi Rog. Documentul este fundamentat pe Decretul 242/1974 și se referă la “ unele măsuri pentru construirea obiectivelor ce constituie cota de participare a Republicii Socialiste România la realizarea în U.R.S.S   a combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog” .

“Ministerul  MCECEI semnase în numele Guvernului RSR Convenția Româno-Sovietică. Convenția Bilaterală este singurul document ce conține elementele comerciale de fundamentarte juridică a Afacerii Krivoi Rog. După semnarea Convenției Bilaterale Româno – Sovietice, în baza prevederilor acestora, MCInd și MCECEI, cu consultarea MF, MICM, BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) au elaborat, promovat și susținut Decretul 156/1987, act ce dovedește participanții obligatoriu împuterniciți, organizare, responsabilități, termene și sarcini”, își amintește unul dintre foștii directori responsabili de derularea CIM Krivoi Rog.

În baza prevederilor Decretului 156/1987, cele trei întreprinderi de Comerț Exterior: ARCOM, ARCIF și UZINEXPORTIMPORT au semnat solidar „Contractul de Antrepriză”, iar UZINEXPORTIMPORT a demarat perfectarea contractelor de comerț exterior, în limita plafonului de 148 milioane Rb.T. (ruble transferabile-monedă de cont) necesar întregirii cotei de 26,7% deținută de România.

„Contractul de Antrepriză, esențial în definirea Convenției Bilaterale s-a derulat în satul Dolinskaia (Dolinska) – regiunea Kirovograd (unde este amplasat combinatul, respectiv instituția) și în orașul Krivoi Rog – regiunea Dnepropetrovsk unde este sediul proiectantului de specialitate și unde au fost perfectate devizele, după avizarea documentațiilor de execuție. Simultan, MF (Ministerul de Finanțe); BRCE (Banca Română de Comerț Exterior), MCECEI (în cadrul căreia ființa Direcției Generală a Vămilor) și MAE (Ministerul Afacerilor Externe) au încheiat Convenția de lucru și de ședere; Acordul vamal. Toate delegațiile ce au purtat discuții pe problematica „Convenției Bilaterale” au fost conduse de împuterniciți ai MCECEI, iar delegațiile ce au discutat problematica Contractului de Antrepriză au fost conduse și de reprezentanți ai Ministerelor cu sarcini conform Decret 156/’87. Pentru coordonarea unei poziții unitare, la nivel executiv, în șantier, discuțiile cu beneficiarul erau conduse de Directorul General, al Antreprizei Române numite personal de Primul Ministru al Guvernului României”, se arată într-o scrisoare deschisă trimisă fostului Ministru al Economiei și Finanțelor Varujan Vosganian în cursul anului 2008.

Din toate delegațiile menționate în scrisoare au făcut parte reprezentanții unităților participante nominalizate în Decret 156/’87. Evoluția (sau involuția) MCECEI prin absorbție, realocare și/sau reevaluare a determinat ca astăzi toate responsabilitățile angajate prin participarea României la realizarea CIM Krivoi Rog să revină integral și în exclusivitate Ministerelor Economiei și Finanțelor. Acesta gestionează nu numai responsabilități și obligații, dar este și ordonator principal de credite și gestionar al întregii corespondențe, inclusiv documente primare, privind derularea externă și regulamentările interne ce privesc Convenția Bilaterală.

Pentru a înțelege mai bine cine, cum și în ce bază s-a furat și  devalizat cea mai mare investiție externă a României timp de un sfert de secol, vă prezentăm în premieră, Decretul 156/1987 și motivația acestuia semnate la cel mai înalt nivel de toți demnitarii români în vogă la acea dată.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România

Decret

Privind unele măsuri pentru construirea obiectivelor ce constituie cota de participare a Republicii Socialiste România la realizarea în U.R.S.S   a combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog.

 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

 Art. 1– Contractele externe pentru realizarea, în conformitate cu prevederile Convenției privind colaborarea la construirea pe teritoriul U.R.S.S. a Combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog, a obiectivelor ce revin părții române în contul cotei sale de participare, se încheie, cu organizațiile societice de resort, de către Intreprinderea de comerț exterior Uzinexportimport, în calitate de furnizor general extern, Antrepriza română de construcții-montaj ARCOM, în calitate de antreprenor general extern și Antrepriza română de construcții pentru îmbunătățiri funciare în străinătate ARCIF, în calitate de antreprenor de specialitate, denumite prin documentele și în relațiile cu partea sovietică „Antreprenor”.

La realizarea obiectivelor prevăzute în alineatul 1, mai participă, în condițiile legii:

-Institutul de proiectări metalurgice IPROMET, din subordinea Ministerului Industriei Metalurgice, în calitate de proiectant general;

-Centrul de studii și proiectare pentru construcții în stăinătate ROMPROIECT, din subordinea Ministerului Construcțiilor Industriale – Departamentul pentru Construcții în străinătate, în calitate de proiectant de specialitate pentru construcții civile și organizare de șantier;

-Centrala industrială de utilaj metalurgic și prese Iași, din subordinea Ministerului Industriei de Utilaj Greu, în calitate de furnizor general intern pentru livrările de utilaje și echipamente tehnologice destinate exportului complex;

-Alte unități românești care vor fi nominalizate de ministerele economice la cererea Ministerului Industriei de Utilaj Greu și a Ministerului Construcțiilor Industriale.

Unitățile prevăzute la alineatele precedente vor asigura, pe baza contractelor ce se vor încheia potrivit obiectului lor de activitate și atribuțiile ce le revin, la termenele rezultate din graficele încheiate cu partea sovietică, elaborarea proiectelor, livrarea utilajelor și echipamentelor.tehnologice, a construcțiilor metalice, prefabricatelor și altor materiale necesare realizării lucrărilor de construcții-montaj, precum și efectuarea unor prestări de servicii pentru executarea „la cheie” a obiectelor ce constituie cota d eparticipare a Republicii Socialiste România la construirea combinatului.

Art.2 –Comitetul de Stat al Planificări va prevedea în planurile anuale în mod distinct pentru fiecare minister, centală, întreprindere sau institut de proiectare, sarcinile ce revin acestora pentru realizarea în termen a livrărilor de utilaje, materiale, prefabricate și construcții metalice, a proiectelor și lucrărilor de construcții-montaj.

 Art3.  –Unitățile de bază din strănătate prin care se realizează lucrările de construcții-montaj legate de construirea obiectelor Combinatului de la Krivoi Rog sunt brigăzile, antreprizele și alte unități de specialitate, organizate potrivit legii.

Art.4 –Pentru îndeplinirea pe teritoriul URSS a atribuțiilor Intreprinderii de comerț exterior Uzinexportimport, în calitate de furnizor general extern, privind asigurarea contractării, derulării și urmăririi livrărilor pentru fiecare obiect în parte, rezolvării problemelor legate de primirea, depozitarea, premontajul și predarea la montaj a utilajelor, echipamentelor și construcției metalice, asigurarea asistenței tehnice la montaj, transportul și vămuirea mărfurilor, se înființează Filiala Uzinexportimport, unitate fără personalitate juridică, cu sediul pe platforma șantierului Combinatului K rivoi Rog, având structura organizatorică potrivit Decretului nr. 136/1984, anexa 1.e, cu un număr maxim de 37 posturi.

Pentru asigurarea coordonării tuturor lucrărilor de proiectare, implementării în proiectul sovietic a utilajelor și echipamentelor românești, a secțiilor tehnologice adaptate posibilitățior de execuție ale părții române, a avizării documentației de execuție de către partea sovietică și rezolvării în mod operativ a tuturor problemelor și modificărilor pe parcursul proiectării, se crează grupa română de proiectare cu sediul la Krivoi Rog, condusă de un inginer șef și formată din maximum 15 specialisști și proiectanți care, din punct de vedere al relațiilor cu partenerul sovietic, se subordonează Filialei Uzinexportimport Krivoi Rog.

 Art.5 –Interprinderea de utilaj greu și de transoprt pentru construcții în străinătate București va putea organiza; potrivit legii, o stație de mecanizare, unitate fără personalitate juridică, cu sediul pe platforma șantierului Combinatului K rivoi Rog.

Art.6 –Pentru coordonarea, urmărirea și controlul îndeplinirii de către toate ministerele economice, centrale, instituite de proiectare și întreprinderile participante din țară a sarcinilor ce revin acestora prin plan pentru construirea Combinatului Krivoi Rog în subordinea Consiliului de Miniștri.

Numărul și structura personalului Grupului permanent de coordonare sunt prevăzute în anexa nr.1.

În vederea asigurării unitare a relațiilor cu partea sovietică și urmăririi îndeplinirii obligațiilor ce decurg din documentele și contractele de antrepriză în legătură cu realizarea Combinatului Krivoi Rog, precum și pentru coordonarea activităților românești din URSS, participante la realizarea acestui obiectiv, se organizează Colectivul de coordonare Krivoi Rog al Grupului permanent de coordonare, care își desfășoară activitatea pe platforma Combinatului Krivoi Rog.

În relațiile cu organizațiile sovietice Colectivul de coordonare  Krivoi Rog poartă denumirea „Direcției Antreprenorului român”.

Colectivul de coordonare     Krivoi Rog este format din directorul Filialei Uzinexportimport, directorii antreprizelor ARCOM, ARCIF, Stației de mecanizare și șeful grupei român de proiectare și este condus de un director, care în relațiile cu partea sovietică poartă denumirea de director general. Numirea directorului grupului se face prin ordin al primului ministru.

În limitele competențelor stabilite de Interprinderea de comerț exterior Uzinexportimport, Antrepriza română de construcții-montaj ARCOM și Antrepriza română de construcții pentru îmbunătățiri funciare în străinătate ARCIF, Colectivul de coordonare este reprezentantul unic al unităților românești în relațiile cu partenerii sovietici și cu organele și autoritățile centrale sau locale, pentru urmărirea respectării convențiilor încheiate și a derulării contractelor externe, precum și pentru coordonarea realizării lucrărilor ce revin unităților românești.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, Colectivului va putea utiliza un număr restrâns de personal până la mazimum 24 posturi din cele existente la unitățile pe care le coordonează (Antreprizele ARCOM și ARCIF, Filiala Uzinexportimport, Stația de mecanizare).

Art. 7 –Personalul din brigăzile, antreprizele, Colectivul de coordonare, Filiala Uzinexportimport Krivoi Rog  și celelalte unități românești care concură la realizarea obiectivelor de la Krivoi Rog, va fi retribuit în acord global, potrivit Decretului Consiliului de Stat nr.133/1984 privind retribuirea în acord global a personalului care execută lucrări de construcții-montaj în străinătate.

Nivelul retribuțiilor tarifare în ruble sovietice și al îndemnizațiilor în lei pentru personalul român care lucrează în URSS sunt cele prevăzute în aneza nr.2.

Cotele maxime de retribuire în străinătate și indemnizațiile în țară pentru personalul antreprizelor și al Grupului de coordonare sunt cele prevăzute în anexa nr.3.a; iar pentru cel al Filialei Uzinexportimport în anexa nr.3 b.

Cotele se defalcă pe ani, trimestre și unități, în așa fel încât să se asigure fondurile necesare plății integrale a retribuțiilor tarifare, în valută și îndemnizațiilor în țară în le pentru personalul normal a fi retribuit pe cote, în condițiile realizării integrale a planului.

Cotele sunt medii pe toată durata desfășurării lucrărilor de la Krivoi Rog și se defalcă potrivit alineatului precedent de către Biroul executiv al Departamentului pentru Construcții în Străinătate din Ministerul Construcțiilor Industriale,respectiv de către Ministerul Industriei de Utlaje Greu, care vor asigura încadrarea în cotelr medii aprobate.

Cotele pentru determinarea fondului de retribuire a personalului din Departamentul pentru Construcții în Străinătate, Antrepriza română de construcții-montaj ARCOM și Antrepriza română de construcții pentru îmbunătățiri funciare în stăinătate ARCIF, se stabilesc anual, potrivit prevederilor Decretului nr. 137/1984, prin planul anual.

Art.8 –Cheltuielile pentru retribuțiile, îndemnizațiile, cazarea și administrativ- gospodărești pentru activitatea Grupului permanent de coordonare și șefului Colectivului de coorddonare, se suportă de către Intreprinderea de comerț exterior Uzinexportimport, Antrepriza română de construcții-montaj ARCOM și Antrepriza română de construcții pentru îmbunătățiri funciare în străinătate ARCIF, proporțional la realizarea obiectelor combinatului.

Art.9 –Pe durata cât datorită condițiilor climatice nu se poate lucra la anumite obiecte în condiții de eficiență economică și nici nu se poate asigura front de lucrul la late obiecte sau activități, parte din personalul muncitor poate reveni temporar în țară, urmând ca pe această perioadă să-și efectueze concediul de odihnă, după care va fi repartizat să lucreze în țară la unitatea d ela care a fost detașat, sau la alte unități.

Cheltuielile legate de transport și drepturile personalului pe durata transportului se suportă de către unitatea de comerț exterior trimițătoare.

Art.10 –Prevederile Decretului Consiliului de Stat nr.367/1980 privind unele măsuri pentru utilizarea rațională a personalului din unitățile socialiste, a căror aplicabilitate a fost prelungită prin Decretul Consiliului de Stat nr.128/1986, nu se aplică în anul 1987 posturilor din aparatul unităților la care și de la care se transferă personalul, ca urmare a aplicării prezentului decret.

 Art.11 –S e autoriză Banca Română de Comerț Exterior să acorde furnizorului general extern, antreprenorului general și antreprenorului de specialitate credite în lei cu dobândă de 3% pe an, pentru plata proiectelor elaborate și efectuarea cheltuielilor necesare livrăriloe de utilaje și executarea lucrărilor de construcții-montaj, precum și pentru acoperirea în lei a sumelor în valută necesare activității ce se desfășoară în străinătate.

Creditele se acordă în limitele prevederilor din notele de fundamentare a eficienței; notele se întocmesc  pe obiecte sau grupe de obiecte pe măsură primirii documentației de execuție și se aprobă potrivit legii.

Până la aprobarea notelor de fundamentare se acordă credite sub formă de avans în limita unei cote de 20% din valoarea cheltuililor în lei și valută prevăzute în Nota privind principalele elemente ale eficienței participării R.S. România la construirea Combinatului minier Krivoi Rog.

Se aprobă suplimentarea planului de credite al Băncii Române de Comerț Exterior pe anul 1987 cu sumele necesare pentru efectuarea cheltuililor legate de realizarea proiectelor, utilajelor și lucrărilor în conformitate cu graficele de execuție aprobate de către Ministerul Construcțiilor Industriale și Ministerul Industriei de Utilaj Greu și pentru acoperirea în lei a sumelor în valută necesare activității din străinătate pe anul 1987.

Dobânzile calculate pe perioada creditării se plătesc odată cu rambursarea creditelor, prin importul de minereu de fier.

Art.12 –Se autoriza Banca Română de Comerț Exterior, ca din disponibilitățile de ruble tranferabile la Banca Internațională de Colaborare Economică să asigure furnizorului general extern, antreprenorului general și antreprenorului de specialitate, inclusiv pentru anul 1987, sumele necesare pentru efectuarea cheltuililor în ruble, în limitele stabilite anual prin planul național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România, prevăzute în balanța de plăți externe la capitolul „cheltuieli pentru acțiuni de cooperare” și defalcate pe categorii de cheltuieli comerciale și necomerciale, în condițiile prevăzute la art.11.

Art.13 – La recepția și darea în folosință a obiectivelor construite, Interprinderea de comerț exterior Mineralimportexport preia de la furnizorul general extern, antreprenorul general și de la antreprenorul de specialitate, creditele acordate și dobânzile aferente calculate pe perioada construirii acestora, pe care le rambursează pe măsura efectuării importului de minereu de fier livrat de URSS în contul datoriei sale pentru participarea Republicii Socialiste România la realizarea combinatului, la termenele și în proporțiile ce se vor stabili prin contractele de import. Dobânzile se includ în prețul în lei al minereului importat, care se va deconta beneficiarilor interni conform Legii nr.12/1980.

Art. 14 –Utilajele tehnologice, construcțiile metalice, prefabricate, materialele și celelalte produse și mijloace necesare construirii obiectivului, inclusiv materialele preluate prin planul de export, se vor livra de către unitățile producătoare din țară la prețuri interne legal aprobate, iar raportarea la export se va face conform Legii nr.12/1980,  la prețurile externe rezultate din prețurile de deviz în ruble transferabile, în conformitate cu prevederile Convenției de colaborare la construirea combinatului și pe baza cursurilor de revenire legal aprobate pentru acest obiectiv.

Art.15.-Unitățile furnizoare din Republica Socialistă România poartă răspunderea calității materialelor și furtirilor, în care scop, la plata facturilor se va reține o garanție de 10% din valoarea acestora, până la recepția lucrărilor executate. Garanția reținută nu operează asupra indicatorului producție marfă vândută și încasată; pe durata de reținere a garanției unitățile primesc credite cu dobândă de 2%pe an, de la unitățile finanțatoare ale Băncii Naționale. Dobânda se prevede prin notele de fundamentare a eficienței economice ce se întocmesc de întreprinderile de comerț exterior și se plătesște întreprinderilor furnizoare odată cu restituirea garanției reținute.

Reducerile operate de beneficiarul sovietic și contravaloarea remedierilor datorate calității unor materiale și furnituri necorespunzătoare, vor fi recuperate de la furnizorii interni, diminuându-se în mod corespunzător volumul producției marfă vândută și încasată și respectiv al realizărilor la export al acestora în perioada efectuării reducerii.

 Art.16 –Pentru exportul destinat realizării obiectelor Combinatului Krivoi Rog, Comitetul de Stat al Planificării, pe baza propunerilor ministerelor participante prin întreprinderile de comerț exterior la executarea obiectelor ce revin părții române, va cuprinde în planurile anuale valori de export pentru utilaje, echipamente, construcții metalice și alte materiale atabilite pe baza prețurilor rezultate din devizele sovietice , calculate în ruble tranferabile cu aplicarea  coeficienților de transformare prevăzuți în Convenția privind colaborarea la realizarea acestui obiectiv.

Art.17 –Se aprobă contractarea și achiziționarea utilajelor de construcții și mijloacelor de transport prevăzute în anexa nr.4, în vedera completării dotării Intreprinderii de utilaj greu și de transport pentru construcții în străinătate aparținând Ministerului Construcțiilor Industriale.

Finanțarea mijloacelor de la alineatul precedent se va face din rezerva de plan.

 Art 18 –Drepturile personalului muncitor și obligațiile unităților transmițătoare și ale personalului muncitor prevăzute în Decretul nr.133/1984 se aplică și pentru activitatea privind participarea la construirea Combinatului de îmbogățire a minereurilor acide de fier de la Krivoi Rog.

Personalul român care participă în URSS  la realizarea combinatului, beneficiaza de prevederile art.9 și 12 ale Decretului nr.63/1985.

Art.19. – Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul de Finanțelor vor introduce modificările corespunzătoare prevederilor prezentului decret în indicatorii  din planul național unic și bugetul de stat pe anul 1987.

 Art.20 – Anexele nr.1-4 fac parte integrantă din prezentul decret.

              NICOLAE  CEAUSESCU

              PREȘEDINTELE

REPUBLICII SOCIALISTE  ROMANIA

București, 5 iunie 1987

Nr.156

Expunere de motive

La 29 decembrie 1986 a fost semnată la Moscova Convenția între guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind colaborarea la construirea pe teritoriul URSS a Combinatului de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog.

În conformitate cu prevederile acesteia, cota de participare a Republicii Socialiste România la realizarea investiției Combinatului Krivoi Rog este, corespunzător cantității de minereu solicitate,  de 26,7% din valoarea totală a investiției, ceea ce reprezintă 782,2 mil. ruble transferabile, din care lucrări de construcții-montaj 447,0 mil.ruble.

Principalele obiective repartizate spre execuție parții române sunt: fabrica de pelete, gospodăria de slam, unele obiecte auxiliare, locuințe cu o suprafață desfășurată de 114,8 mii metri pătrați, dotări social-culturale aferente șu un spital de 250 locuri.

Pentru realizarea acestor obiective, partea română va livra și pune în operă circa 59 mii tone utilaje tehnologice, 72 mii tone construcții metalice, 320 mii metri cubi prefabricate din beton, 21 mii tone conducte și armături,  mii tone ciment și alte produse; va realiza un volum de circa 60 mil. mc. terasamnete la gospodăria de slam, lucrare care se realizează cu un grad ridicat de mecanizare.

Pentru regelementarea participării unităților românești la îndeplinirea obligațiilor ce decurg din prevederile convenției de colaborare la realizarea combinatului , am elaborat proiectul de decret alăturat, care cuprinde în principal următoarele:

–       nominalizarea unităților românești paricipante la proiectarea și realizarea combinatului;

–       organizarea întregii activități de construcții-montaj în străinătate potrivit principiilor și prevederilor decretelor Consiliului de Stat nr.137 și 138/1984;

–       organizarea unui grup permanent în subordinea Consiliului Miniștri , pentru coordonarea, urmărirea și controlul îndeplinirii de către toate ministerele, centralele, institutele de proiectare și interprinderile participante din țara a sarcinilor ce revin acestora;

–       organizarea unui colectiv de coordonare cu sediul pe platforma Krivoi Rog în subordinea directă a grupului permant de coordonare, având ca principal obiect de activitate asigurarea relațiilor cu partenerii de contract  și autoritățile sovietice precum și coordonarea activității unităților românești participante la realizarea Combinatului;

–       organizarea unei filiale Uzinexportimport cu sediul la Krivoi Rog și a unei stații de mecanizare aparținând Interprinderii de utilaj greu și transport pentru construcții în străinătate;

–       organizarea grupei române de proiectare cu sediul la Krivoi Rog care să asigure coordonarea tuturor lucrărilor de proiectare și implementarea în proiectele sovietice a uti;ajelor și echipamentelor românești;

–       stabilirea nivelului retribuțiilor în ruble sovietice și a îndemnizațiilor în lei pentru personal muncitor român;

–       acordarea, potrivit prevederilor convenției de colaborare, de credite cu dobândă de 3% pe an pentru livrările din țară și lucrările care se realizează în străinătate pe toată durata de execuție, până la darea în exploatare a obiectelor combinatului și a celorlalte obiecte care se construiesc, data la care începe rambursarea creditului prin livrări de minereu.

 Proiectul de decret prevede de asemenea, aplicarea și pentru lucrările de la K rivoi Rog a unor relementări prevăzute în Decretul Consiliului de Stat nr.63/1985 privind unele măsuri referitoare la construirea de obiective în industria gazelor din Uniunea Republicii Sovietice Socialiste.

În vederea relementării celor de mai sus, am întocmit proiecteul de decret, pe care dacă sunteți de acord, vă rugăm a-l semna.

Propunem ca , după aprobare decretul și anexele să nu fie publicate în Buletinul Oficial al R.S. România, având în vedere caracterul de secret de serviciu și să fie comunicat ministerelor și celorlalte organe prevăzute în anexa.

Proiectul de decret a fost dezbătut și însușit de birourile executive ale consiliilor de conducere ale Ministerului Industriei de Utilaj Greu și Ministerul Construcțiilor Industriale.