România și Spațiul Schengen

un editorial semnat de prof.dr. Daniel Mihai, redactor AntiMafia.Ro

România și spațiul Schengen

Comisia Europeană a solicitat recent admiterea României în spațiul Schengen, fără controale la frontiere. Țările candidate au fost supuse unei „evaluări Schengen” înainte de aderarea la spațiul Schengen și ulterior pentru a asigura aplicarea corectă a legislației. Chiar dacă aceste măsuri se vor impune, ar fi cazul ca guvernanții actuali ai Coaliției de centru-dreapta să ia în considerare aspectul conform căruia Zona Schengen e mult mai palpabilă, mai puțin restrictivă și chiar cu anumite beneficii decât și-ar fi proiectat sau imaginat. 

Un istoric recent de dinaintea deciziei istorice a Comisiei Europene cu privire la România

Acest spaţiu vast a fost construit foarte progresiv începând din anul 1985, momentul în care mai multe guverne europene au ajuns la un acord de principiu în localitatea luxemburgheză Schengen. Spaţiul Schengen e considerat una dintre cele mai viabile realizări, cu rol concret al Uniunii Europene. Practic este o zonă de liberă circulaţie, unde controalele la frontiere au fost desfiinţate teoretic, regula nefiind lipsită de la numeroase excepţii.

Zona include în prezent un număr de douăzeci și șase de țări, dintre care douăzeci și două membre ale UE. În antecameră stau și așteaptă „unda verde” state precum Bulgaria, Cipru, Croația, Irlanda, România cât și Regatul Unit care nu fac parte încă din această construcție dar şi patru din afara Uniunii precum Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Zona Schengen și cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen care a fost semnat la data de 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Olanda. Aceste state au ratificat acordul privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune. De altfel, pe data de 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre.

Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen a însemnat și continuă să fie o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen.

Problemele apărute în Europa din anul 2015

Mai multe ţări europene, printre care Franţa, au reintrodus din anul 2015 controale la frontiere ca urmare a ameninţărilor teroriste şi a crizei cauzate valurile neîntrerupte reprezentate de migranţi.

Pandemia determinată de noul coronavirus SARS-COV2 a dus de asemenea la controale stricte în interiorul frontierelor. Numai că, de această dată din motive sanitare s-au provocat ambuteiaje de camioane şi probleme de aprovizionare, precum şi perturbarea semnificativă a vieţii cotidiene mai ales a lucrătorilor frontalieri.

Criza refugiaţilor din 2015 a demonstrat nenumărate vulnerabilităţi în domeniul managementul frontierelor externe cât şi în domeniul sistemului de migraţie.Aceste disfuncționalități au generat reintroducerea de controale la frontierele interne. De asemenea, au apărut controale suplimentare din cauza riscurilor teroriste. Ca tabloul să fue asezonat, criza medicală a generat presiuni suplimentare asupra Spaţiului Schengen, astfel că multe state au reintrodus noi controale, afectând funcţionarea pieţei comunitare.

Așa cum am reiterat, spaţiul Schengen reuneşte un număr de 26 de ţări cu un total de 420 de milioane de locuitori, dintre care 22 de state membre ale UE şi patru state asociate precum Norvegia, Islanda, Elveţia şi principatul de Liechtenstein.

O inițiativă lăudabilă

Comisia Europeană consideră că în clipa de față este momentul cel mai potrivit pentru a da curs acestor evaluări pozitive şi cere Consiliului să ia măsurile necesare astfel încât Bulgaria, România şi Croaţia să devină membre ale spaţiului fără controale la frontierele statelor membre.

Comisia Europeană a prezentat recent o strategie pentru a consolida frontierelor externe ale spaţiului Schengen şi de asemenea pentru a se evitar controalelor introduse de mai multe ţări în interiorul acestei zone de liberă circulaţie. Măsura era așteptată începând din anul 2015, numai că nenumăratele probleme, diferențe doctrinare și opoziții ale statelor occidentale au stopat procesul.Acesta a fost accentuat în ultimii doi ani și de izbucnirea și insuccesul crizei medicale. De aceea, în această eră post- pandemie reprezentanții Comisiei Europene au solicitat Consiliului să dea acceptul „cât mai curând posibil” aderării României, a Bulgariei şi a Croaţiei la Schengen.

„Restabilirea Spaţiului Schengen fără controale la frontierele interne este un lucru extrem de important pentru întreaga Uniune Europeană. Acest lucru a fost recunoscut de Parlamentul European şi de Consiliul European, care au cerut restabilirea funcţionării normale a Spaţiului Schengen. (…) Spaţiul Schengen reprezintă una dintre cele mai clare manifestări privind o uniune din ce în ce mai mare între statele membre şi între cetăţeni”, conform acestei strategii, citată de către Mediafax.

Ce presupune aderarea la spațiul Schengen și ce reprezintă această Strategie

Aderarea la spațiul Schengen nu este doar o decizie pur politică a statului care solicită sau este încurajat prin lobby internațional ca să adere. Toate țările trebuie să îndeplinească o listă de condiții prealabile, printre care se detașează unele care cer aplicarea setului comun de reguli Schengen (așa-numitul „acquis Schengen”). De aceea, de exemplu în ceea ce privește controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, cât și al eliberării vizelor se realizează prin conlucrarea și cooperarea forțelor de securitate și ale poliției care-și asumă responsabilitatea asupra tranzitului cât și al protecției datelor cu caracter personal.

Odată respectate, controlul frontierelor externe în numele altor țări Schengen și pentru eliberarea vizelor cu caracter unic se va menține un nivel ridicat de securitate. Odată ce controalele la frontierele dintre țările Schengen vor fi eliminate, fiecare cetățean al Uniunii Europene va trebui să fie conectat și să știe că toate datele personale sunt utilizate de Sistemul de informații Schengen (SIS).

Apartenența la Schengen implică și o cooperare a polițiilor din toate țările membre, pentru combaterea criminalității organizate sau a terorismului, în special prin schimbul de informații, ca în sistemul de informații Schengen (SIS).

Așadar, unul din exemplele de cooperare strict poliţienească este aşa-numita „urmărire transfrontalieră”, fiind dreptul poliţiei dintr-un stat Schengen de a urmări persoane în alt stat Schengen, în cazuri de flagrant delict pentru infracţiuni grave.Chiar dacă frontierele interne din spaţiul Schengen nu ar mai trebui să existe decât pe hârtie, membrii au posibilitatea de a reintroduce controale excepţionale şi temporare.

„Restabilirea Spaţiului Schengen fără controale la frontierele interne este un lucru extrem de important pentru întreaga Uniune Europeană. Acest lucru a fost recunoscut de Parlamentul European şi de Consiliul European, care au cerut restabilirea funcţionării normale a Spaţiului Schengen. (…) Spaţiul Schengen reprezintă una dintre cele mai clare manifestări privind o uniune din ce în ce mai mare între statele membre şi între cetăţeni”, conform strategiei citate de către Mediafax.

Strategia prezintă un set de măsuri esenţiale pentru susţinerea şi oferirea de compensare pentru lipsa controalelor la frontiere în cadrul Spaţiului Schengen, precum şi acţiuni de creştere a rezistenţei la viitoare provocări. În acest scop, Comisia Europeană propune „un sistem eficient şi modern de management pentru frontierele externe ale Uniunii Europene”, „consolidarea Spaţiului Schengen la nivel intern” şi „îmbunătăţirea sistemelor de guvernare pentru a stimula încrederea între statele membre şi pentru o mai bună pregătire în sensul gestionării crizelor”.

Strategia prevede de asemenea finalizarea extinderii Spaţiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croaţia şi Republica Cipru să beneficieze deplin de sistemul liberei circulaţii.

Comisia Europeană a amintit că „Bulgaria şi România au primit evaluări pozitive” privind integrarea în Spaţiul Schengen, iar, recent, acest lucru a devenit valabil şi pentru Croaţia. „Comisia Europeană consideră că acum este momentul cel mai potrivit pentru a da curs acestor evaluări pozitive şi cere Consiliului să ia măsurile necesare astfel încât Bulgaria, România şi Croaţia să devină membre ale spaţiului fără controale la frontierele statelor membre”, au subliniat experții care au întocmit această strategie.

Măsuri proiectate pentru viitorul apropiat

De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare. Comisia Europeană urmează să prezinte o Reglementare pentru revizuirea Mecanismului de Evaluare şi Monitorizare Schengen. De asemenea, Executivul UE va organiza constant forumuri Schengen şi evaluări privind modul în care a fost gestionată criza pandemiei la nivelul circulaţiei în spaţiul comunitar. În plus, va fi prezentat „un plan pentru situaţii de urgenţă” şi va fi propus un „Instrument de urgenţă destinat pieţei unice”.

Unele dintre condițiile și beneficiile aderării la spațiul Schengen

Atunci când România se va alătura oficial la spațiul Schengen, vom face parte din programul de vize comune pentru acest areal. Cu alte cuvinte, va însemna că cetățenii străini eligibili aprobați pentru o viză Schengen pentru România vor putea circula liber și în țările din spațiul Schengen.

În prezent, există 60 de naționalități eligibile pentru a intra în spațiul Schengen fără vize pentru vizite scurte de afaceri sau turism, dar până la sfârșitul anului 2022, atunci când va intra în vigoare noul program ETIAS (European Travel Information and Authorisation System). Acest program presupune eliminarea de viză, astfel că țările fără vize vor trebui să solicite acest permis special de călătorie, care nu este de fapt o viză, ci o exonerare de viză. Din acest punct, cetățenii eligibili care doresc să se bucure de o călătorie de afaceri sau una turistică în România și în spațiul Schengen vor trebui să se preînregistreze la aplicația online ETIAS înainte de a călători.

ETIAS pentru România va permite o ședere de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile în România și în orice țară a spațiului Schengen, cu o valabilitate totală de 3 ani sau până la expirarea pașaportului corespunzător.

Sistemul ETIAS este implementat pentru a consolida în continuare granițele spațiului Schengen. Aplicația ETIAS din România va implica răspunsul la o serie de întrebări de sănătate și securitate pentru a pre-examina orice riscuri de siguranță publică înainte ca orice fel de călător să ajungă în Europa. Odată ce se va stabili că România îndeplinește cerințele Schengen pentru reforma judiciară și Mecanismul de cooperare și verificare (MCV) va fi ridicat, Comisia Europeană va începe să includă România în planurile lor de implementare a ETIAS pentru Schengen până la sfârșitul anului 2022.

În loc de…concluzie

Mult așteptata decizie și stabilire a steategiei va avea efectul scontat.De aici, fiecare își poate imagina că libertatea de mișcare și tot ceea ce ține de noțiunea de trafic internaţional de după această relaxare și dispariție (temporară) a pandemiei poate însemna mult mai puține cozi interminabile dar şi controale mult mai stricte la graniţă.

Chiar dacă cu siguranță situaţia va evolua încet, respectarea noilor instrucţiuni ale Uniunii Europene din această Strategie poate determina ca statul român alături de toate celelalte ţări să îşi redeschidă frontierele, în special pentru a stimula spre exemplu industria turismului.

De aceea, totul depinde exclusiv de înțelepciunea și caracterul diplomatic al actualilor factori politici decizionali din moment ce fiecare măsură trebuie să fie bazată pe instrucţiunile lansate de către UE şi ar trebui să posede un caracter  nediscriminatoriu. Ținând cont de acest aspect definitoriu, pe măsură ce continentul european începe să revină la un ritm apropiat de normalitate, viitorul liberei circulații în spațiul european va fi o realitate utilă, pe deplin necesară aidoma protejării tuturor directivelor și principiilor europene, printre care se numără și integrarea în spațiul Schengen a României.

 un editorial semnat de prof.dr. Daniel Mihai, redactor AntiMafia.Ro