Un articol semnat de prof.dr. Daniel Mihai, redactor AntiMafia.Ro
Deşeurile care ajung în România din alte ţări europene sunt aduse pe filieră occidentală de către firmele româneşti. De aici sunt trecute în documentele oficiale drept…” materie primă pentru reciclare.” Poate din aceste motive, la fața locului, în majoritatea danelor porturilor maritime și/sau fluviale se tot descoperă deșeuri toxice ce au tot intrat în țară ca marfă second hand. Aceste containere conțin o multitudine de noxe și de substanțe deosebit de periculoase care afectează atât viața cât și mediul înconjurător.
În acest fel, după multiple sesizări venite în cursul acestui an, Garda de Coastă, Poliţia de Frontieră s-au autosesizat în aceste cazuri iar subiectul a căpătat vizibilitate.
Trebuie ținut cont de aspectul sortării în prealabil sau chiar propriu-zis al reciclării deșeurilor care sunt operate numai într-o proporție de 10%, în timp ce toate celelalte materiale ajung în cel mai fericit caz la groapa de gunoi, pe teritoriul românesc.
Fiind contactați în mod repetat, această instituție care ar trebui să vegheze asupra acestui fenomen nedorit, nu a catadicsit nici măcar să răspundă telefonic…
Toate aceste anomalii sunt tolerate de către statul român din cauza unei legislații permisive care dau posibilitatea multor state să trimită toate aceste deșeuri cu o lejeritate de necrezut. Catalogate a fi simple containere care conţin deşeuri din export, aceste adevărate bombe ecologice au scopul de a umili şi a acoperi de gunoaie o ţară cu statut european precum România, care ar trebui să ia atitudine cu fermitate pentru a stopa acest flagel.Documentându-mă o bună bucată de timp e mai mult decât evident că aceste transporturi sunt pe deplin intenţionate și nu sunt deloc accidente sau greşeli, ci încălcări flagrante ale legii cu scop determinant de a transforma și otrăvi spațiul carpato-danubiano-pontic. Exportatorii preferă să trimită deșeurile în România pentru că depozitarea unei tone de gunoi costă aici 17 euro în timp ce în UE ajunge la 500 de euro.
Trebuie conștientizat faptul că toate aceste abuzuri ar trebui imediat stopate de către Poliţia de Frontieră care ar avea responsabilitatea de a fi mult mai eficientă pe partea de sesizare, de autorizare, de reglementări care pot refuza cadourile otrăvite ale multor naţiuni europene de prim rang cât mai ales prin schimbarea legislaţiei curente.
Numai prin acest mecanism toate procesele pot fi scurtate, iar intervenţiile şi răspunsurile Agenţiei pot fi date în timp util şi astfel s-ar găsi un alt context prielnic stopării. Acest lucru ar avea efectul scontat, deoarece asctivitatea cautorităţilor locale şi al companiilor care intermediază acest veritabil comerţ al deşeurilor cu elemente toxice a devenit o afacere cu multe zerouri. Mai mult ca niciodată, autoritățile române ar fi nevoite să ia neapărat atitudine după repetate insistențe din partea opiniei publice și a mass-mediei independente.
Caz recent, nemediatizat
Poliţiştii de frontieră au oprit recent, în cursul zilei de luni 7 Iunie 2021 în Portul Constanţa Sud Agigea un container cu deşeuri din Belgia, de 18 tone ce conţinea materiale reziduale de la automobile. Acestea urmau să fie returnate firmei care a afacilitat acest transport, sub-contractantul fiind o companie din Ialomiţa.
Potrivit ultimului comunicat de presă emis de către Poliţia de Frontieră, containerul era controlat şi nu corespundea cu datele declarate și cuprinse în documentele folosite la autoritatea vamală-piese auto cu grad de uzură de 20%.
În urma verificărilor, s-a stabilit faptul că nu corespund datele declarate şi cuprinse în documentele prezentate autorităţii vamale, mărfurile constând în deşeuri, amestec de metale cu grad de uzură, ce nu pot fi puse în libera circulaţie pe teritoriul României, arată sursa citată.
În aceste cazuri a fost luată măsura nepermiterii importului pe teritoriul României de către comisarii Gărzii de Mediu Constanţa. Poliţiştii de frontieră au continuat cercetările, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de folosirea de acte nereale şi nerespectarea regimului deşeurilor, iar bunurile vor fi returnate la expeditor.
Până în acest moment, acestea sunt informaţiile oficiale, publice, chiar dacă, fiind contactaţi în repetate rânduri , reprezentanţii Gărzii de Coastă nu au catadicsit să răspundă la solicitările personal realizate telefonic, ceea ce denotă mult amatorism cât şi un dispreţ generalizat.
Video cu refuzul de a răspunde al Gărzii de Mediu Constanța, 14 Iunie 2021
Reacția ministrului la toate aceste scandaluri
Problema nu este deloc una minoră, iar așa cum s-a exprimat domnul ministru al Mediului Tancszos Barna fiind intervievat în acest context : “se lucrează la nivelul Guvernului României la stoparea fenomenului și la schimbări benefice pentru protejarea mediului și a populaţiei. Iar toate acestea pot duce la specializarea unor procurori pe infracţiuni de mediu.”
Ministrul Mediului, profund nemulțumit declarase la debutul mandatului că tot acest proces este un fenomen pe deplin generalizat care se bazează pe acea regulă care permite introducerea ” materiei prime pentru reciclare.” Numai că, din nefericire tot ceea ce se aduce în aceste containere conțin şi cu totul altceva decât ceea ce este declarat.
„Asta am văzut ultima dată şi la Constanţa, când am fost la faţa locului”, a declarat ministrul la penultima emisiune Insider Politic de la Prima TV din data de 6 Iunie 2021. Atunci a fost chestionat de către moderatorul Sebastian Zachmann cum de a ajuns România groapa de gunoi a Europei.
Demnitarul român a susţinut că la verificarea unor astfel de containere au fost găsite microcipuri, materii prime pentru alt tip de reciclare decât cel declarat în acte, iar firma care le adusese „rămânea cu 10% prelucrea şi 80% ajunge la groapă”.
Legislația în vigoare…cu multe lacune
Atât oamenii, companiile și autoritățile publice, precum primăriile pot fi amendate pentru încălcarea regulilor, când vine vorba de deșeuri. În acest caz, există nenumărate vicii de procedură sau interpretări ale acesteia. De exemplu, pentru asimilarea și importarea rezidurilor periculoase nu prea există paragrafe de lege care să stopeze fenomenul.
Totuși, singura urmă de speranță se leagă de cadrul abandonării deșeurilor care este interzisă și pedepsită, potrivit Legii 211/2011, principala lege cu privire la gestionarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare. Mai precis, legea admite faptul că abandonarea deșeurilor se pedepsește cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice. În plus, cei care aruncă deșeuri ilegal sunt obligați prin lege să curețe zona și să plătească, pe lângă amendă, costurile de eliminare a gunoaielor prin societăți specializate.
Persoanele fizice, companiile cât și autoritățile publice (primării, consilii județene) pot fi amendate pentru încălcarea regulilor când vine vorba de problemele de asimilare și colectare a deșeurilor.
De exemplu, incendierea deșeurilor este interzisă și pedepsită, potrivit aceleiași legi 211/2011 – principala lege cu privire la gestionarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare. În cazul în care sunt arse deșeuri periculoase, fapta se poate încadra la infracțiune și pedepsi cu închisoare de la 3 la 5 ani, potrivit legii în cauză , articolul 63, cu specificația că acestea sunt admise,inclusiv pentru persoanele fizice.
Potrivit aceleiași legi 211/2011, statul român trebuia să aibă colectare separată de minim 50% până în luna ianuarie 2021, iar primăriile să fie obligate să pună la dispoziție infrastructură pentru această colectare separată. În caz contrar, primăriile pot fi amendate de către Garda de Mediu. De aici, procedurile de infringement sunt pe cale de a fi deschise împotriva României, cu amenzi semnificative.Cu toate acestea, în anul trecut, România a reușit să recicleze infimul procent de 10-12%, potrivit datelor oficiale.
Soluții imediate
Iar dacă acest fenomen a prins amploare, anumite instituții specializate ale statului ar avea obligația de a controla riguros fluxul acestor transporturi. De aceea, Poliţia de Frontieră și cea vamală sunt instituţiile abilitate, care trebuie dotate cu aparatura necesară depistării unor astfel de transporturi.
„Nu ar trebui să existe acest fenomen. Un lucru este cert: deşeurile în sine care sunt destinate depozitării din start nu pot fi aduse în România, sau nu pot fi duse din România în alt stat membru, dar sub titulatura de materie primă se mai aduc materiale care nu ajung la reciclare, ci ajung la depozitare”, a explicat ministrul Mediului.
Au existat și anumite situații în care unele transporturi au fost trimise înapoi la firmele care le-au trimis, altele având sarcina de a neutraliza și distruge deșeurile pe teritoriul României.
„Aceste descoperiri nu sunt de ordinul zecilor de milioane de tone. (…)Comparativ cu deşeurile generate în România, aceste deşeuri nu sunt semnificative, dar fenomenul în sine trebuie controlat şi aceste reţele trebuie distruse din faşă”, a justificat ministrul Tancszos Barna.
Problemele cu prețul scăzut al asimilării și reciclării pe teritoriul românesc
Din aceste considerente se poate explica cât se poate de limpede de ce anume cei care aduc deşeuri sunt firme româneşti care au capacităţi de reciclare şi care declară materii prime specifice tehnologiei de reciclare pe care o deţin şi care cel mai probabil au înţelegeri cu firmele din străinătate care trimit deşeurile. Din moment ce în România depozitarea este de zeci de ori mai ieftină decât în alte state, fenomenul are o asemenea amploare. Conform ministrului, cantităţi de deşeuri provin în special din state precum UK,Germania, Belgia şi Italia.
„Tocmai de aceea se ajunge la plângeri penale în fiecare caz, pentru că nu se face întâmplător, nu este o greşeală să spui că am adus din greşeală. Este o încălcare intenţionată a legii şi se ajunge la plângeri penale de fiecare dată”, a subliniat ministrul Tánczos Barna în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV.
Găsirea și impunerea de măsuri ferme
Ca un fenomen adiacent, multe dintre firmele aflate în această situaţie, odată cu constatarea ilegalităţilor intră în faliment, însă persoanele pot fi urmărite penal pentru aceste fraude. Numai că, acest proces nu are deloc finalitate, mulţi sub-contractori fiind liberi şi cu buzunarele şi conturile pline.
„Sunt doar câţiva procurori specializaţi pe infracţionalitate de mediu. Unul dintre ei este tocmai la Constanţa şi tocmai de aceea avem şi eficienţă acolo, în port şi în controalele pe care le desfăşurăm. Am început o activitate de regândire a sistemului instituţional la Ministerul Justiţiei. Există deja un grup de lucru pe schimbările structurale în vederea asigurării procurorilor specializaţi în toată ţara pe infracţionalitate de mediu”, a promis ministrul Mediului Tánczos Barna.
Date statistice îngrijorătoare
România s-a situat în anul 2020 pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, astfel că în 2018 rata deşeurilor municipale reciclate era de 11,1% din totalul de deşeuri, conform datelor Comisiei Europene.
Mai mult decât atât, România a reciclat mai puţin faţă de anii anteriori. Astfel că, dacă în anul 2018 rata deşeurilor reciclate era de 11%, în 2019 numai un procent de 13,2% din deşeuri au fost reciclate.
România este departe de a se situa pe acelaşi nivel cu alte ţări din Uniunea Europeană, din moment ce media europeană a ratei deşeurilor reciclate s-a situat în 2018 la un procent de 47,2%, cea mai mare rată a reciclării deşeurilor fiind în Germania, 67,3%, iar la polul opus fiind Malta, cu 6,5%.
În loc de concluzii
Problema României cu reciclarea deșeurilor cât și cea cu asimilarea de importuri ilegale a început să suscite atenția opiniei publice după ce astfel de incidente s-au înmulțit considerabil în ultima perioadă. Numai că toate aceste activități sunt desfășurate practic la comandă, de către o veritabilă caracatiță ce amintește de sistemul aproape infailibil al crimei organizate.
Datoria statului constă în a pune stop acestui flagel iar o primă acțiune ar costa în verificarea fiecărui transport care intră în țară pentru a vedea dacă documentele corespund conținutului.
O altă hibă ar fi rezolvată în momentul în care România ar investi și ar deține un sistem de colectare selectiv și de depozitare ecologică a gunoaielor. In același timp, aproape paradoxal firmele românești de reciclare nu primesc suficiente deșeuri, din cauza proastei gestiuni a acestora în teritoriu.
La toate aceste disfuncționalități se adaugă și aspectul deosebit de nociv în care numai o mică parte din ce ajunge în România sunt efectiv deșeuri utilizabile, restul fiind nereciclabile, aproape toate aduse la limita legală, cu tone de deșeuri electronice, plastice deșeuri medicale și chiar substanțe toxice. Tot acest gunoi ajunge să fie îngropat pe câmp sau pur și simplu ars. Se impune introducerea unui sistem național de monitorizare a deșeurilor pentru a fi identificate și oprite de la import a așa-ziselor «mărfuri la mâna a doua» care se dovedesc a fi în fapt gunoaie inutilizabile.
Trebuie ținut cont și de faptul că o super-putere mondială precum China- principalul importator de gunoi al lumii-a adoptat de mai bine de un an și jumătate o interdicție privind plasticul. La acel moment, Republica Populară China importa peste jumătate din deșeurile globale de plastic, potrivit National Geographic.
La noi, folosirea de acte nereale, de încălcare a regimului deşeurilor, cu transportul, tranzitul de substanțe și preparate periculoase, și cu încălcarea prevederilor legale sunt fenomene ce nu mai sensibilizează pe majoritatea dintre noi. Se cunoaşte faptul că sunt multe firme autohtone care vin şi solicit cu neobrăzare fel de fel de acorduri de mediu, avize şi alte aprobări pentru a intermedia, importa şi a ne livra munți de gunoaie, noxe şi deşeuri cu grad de toxicitate ridicat cu pretextul importării unor “mărfuri comune” destinate reciclării la cel mai mic preţ din Europa- 15-17 euro per tonă.Trebuie ţinut cont că statul roman are unul dintre cele mai neperformante ansambluri de sisteme de reciclare, unul care a dat multe rateuri şi accidente, nefăcând faţă pe plan intern de a fi colectate şi reciclate.
Sursa foto şi video: Daniel Mihai
Un articol semnat de prof.dr. Daniel Mihai, redactor AntiMafia.Ro
