Răpirea din Irak – fotografii inedite – episodul II

Televizorul din camera gărzilor

Soldat coborând în beciul ostaticilor

Scări de fier

Mai jos sunt grilajele de fier care erau prinse cu trei lacăte la capătul de jos al scării şi izolate fonic cu burete gros de 5 cm. 

Primele imagini ale beciului în care au fost tinuti ostaticii filmate de militarii americani în infraroşu. În stânga imaginii se poate vedea patul în care a stat americanul Roy Hallums, în dreapta patul în care a stat Ohanesian. Ambele suspendate la 50 cm de tavanul beciului. Pe jos sunt nişte covoare. În timpul detenţiei românilor, covoarele nu existau. Erau doar nişte saltele subţiri din material sintetic.

Celula subpământeană. Tavan din tablă cutată zincată, susţinut de ţevi ruginite, paturi suspendate de lanţuri şi învelite cu bandă adezivă şi ventilatoare. Becurile nu existau. Pe peretele din faţă se pot vedea cele 2 orificii rotunde, unul pentru lumină, celălalt pentru aerisire. Scara ruginită lângă care stăteau în ordine : Florence Aubenas, Mari Jenne Ion şi Philip Tarangoy.

Patul în care am stat săptămâni în şir în cătuşe. Sub pat stătea Mohamad Munaf, apoi lângă el un irakian Spionul şi Hussein Hanoun – traducătorul franţuzoaicei. Ventilatorul l-au pus mai târziu, mai mult de formă, pentru că recircula aerul mizerabil din celulă. Toată căldura, aburii şi mizeria se ridicau în tavan, iar condenus că de pe noi, porovocându-ne arsuri pe pielea deja putredă. Mirosurile de trupuri încinse, transpiraţie şi urină erau îngrozitoare.