Judele Adrian Podea prins de DNA cu aceleași metode aplicate de el cu decenii în urmă. Când lucra pentru Securitate

de Eduard-Ovidiu Ohanesian, redactor șef AntiMafia.Ro

Culmea justiției ! Adrian Podea, fost judecător  la Tribunalul Prahova, a primit săptămâna trecută trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență și dare de mită. La baza condamnării a stat denunțul colegei sale  Corina Anca Zamfirescu, șefa Secției penale a Judecătoriei Ploiești, care a acceptat să poarte tehnică de interceptare. Astfel, Podea, nume conspirat Bordea (la UM 0625 – Direcţia a III-a a Securităţii) a căzut în plasa DNA prin aceleași tehnici și metode de filaj și interceptare pe care le folosea în calitate de ofițer de Securitate cu trei decenii în urmă.

Carieră fulminantă la Secu

Judecătorul Petre Adrian Podea a fost trimis în judecată de DNA in februarie 2013. Conform procurorilor „În cursul lunii decembrie 2012, inculpatul Podea Petre Adrian, judecător la Tribunalul Prahova a acceptat promisiunea remiterii sumei de 3.000 lei de către Florea George Sorin, lăsând să se creadă că are influență pe lângă un judecător din cadrul Judecătoriei Ploiești – denunțător în cauză – și că îl va determina să admită o cerere de liberare condiționată formulată de un fost angajat la firma administrată de Florea George Sorin”.

Înainte de 1989, Adrian Podea s-a ocupat cu poliția politică pentru infama Securitate comunistă, sub numele conspirat Bordea. Adrian- Petre Podea a făcut carieră în Securitate. A fost locotenent (1981), locotenent-major (1983, 1986, 1987), căpitan (1987-1989) în cadrul Dirceţiei a III-a C.P./ Unitatea de Comerţ şi Protocol (1981-1983), în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti (1986-1989), Sectorul Agricol Ilfov (1986, 1987, respectiv Serviciul 180 (1987-1989). De unde știm ? Din documente. Notele și rapoartele locotenentului de la UM 0625 arată modul în care Podea îi urmărea informativ pe lucrătorii reprezentanţelor străine de la Bucureşti, precum şi pe toți cei care vizitau sediile cu pricina. Unul dintre aceștia, omul de afaceri româno-elvețian Dragoș Rișcanu și-a cerut dosarul de la CNSAS, imediat ce asupra sa s-au năpustit echipele de crimă organizată ale pesedeului. Adrian Podea apare în dosare la loc de cinste, viitorul magistrat considerând că studentul Rișcanu este un obiectiv important și de viitor, care merită toată atenția “organelor”. Astfel, viața intimă și profesională a obiectivului trebuia documentată amănunțit prin filaje și înregistrări. Rișcanu a informat în perioada 2010-2011organele în drept despre apartenența magistratului Adrian Podea la organele represive ale Securității. Dealtfel, cazul Podea apare și în Raportul pe Justiție, emis de Asociația de Monitorizarea a Justiției în 2013.  Ce a mai găsit Rișcanu în câteva pagini declasificate în bătaie de joc de noua Securitate, aflați în continuare.

Rișcanu, un obiectiv promițător

Venit dintr-o familie de militari, sportiv, student al Facultății de Comerț Exterior și ghid coordonator ONT pe litoral, Dragoș Rișcanu părea destinat unei cariere de activist sau securist. Dosarul său de CNSAS, bine pieptănat, conține vagi urme ale UM 0625 (Direcția a III-a), UM 0666 (Direcția a V-a) și Serviciul F21 (serviciul de control al corespondenței, probabil din componența UM 0544). Omul de afaceri povestește că au fost șase tentative de racolare la adresa sa, fiind chemat de securistul Adrian Petre Podea, cel care-i urmărea activitatea îndeaproape. Cât de aproape ?

Spre exemplu, raportul din 30.03.1981, semnat de Podea, cuprinde “propunerea de luare în supraveghere informativă a numitului Rișcanu Dragoș”. Student la facultatea de Relații Economice Internaționale (fostă Comerț Exterior) din cadrul ASE, unde l-a avut profesor și pe celebrul Dan Voiculescu (disciplina Drept Internațional), Rișcanu făcuse greșeala de a vizita sediul firmei italiene CEPMI de la București. Rișcanu spune că în spatele acestor dosare stă cu totul altceva. În perioada 1981-1983, securistul Adrian Podea a avut mai multe tentative de a-l racola pe student, chemându-l la sediul din Brezoianu și amenințându-l voalat în fel și chip. Pentru a deschide un dosar de intimidare, Podea avea nevoie de niște motive. Din dosarul de la CNSAS, reiese faptul că Rișcanu nu a putut fi agățat politic, deoarece nu s-a exprimat în niciun fel în acest sens. Adică, nu îl înjura pe Ceaușescu și nici nu asculta Europa liberă.

“Doi ani m-au terorizat. M-au chemat de vreo șase ori să semnez și am refuzat. Nu m-au amenințat de fiecare data, dar știți cum erau vremurile … Numai să te cheme la Securitate sau Miliție era un act de teroare. Vă spun sincer, dacă nu eram decis să părăsesc țara imediat după terminarea facultății, probabil că semnam angajamentul de informator ! Nu aveai scăpare odată ce puneau ochii pe tine. Știau că nu au de ce să se grabească, ori lucrai pentru ei, mai devreme sau mai târziu, ori te distrugeau. Lucrau mai la vedere cum lucrează acum mai acoperit și aparent, mai discret. Dar tot la fel, nu s-a schimbat nimic”, adaugă omul de afaceri.

Cum funcționa mașinăria Securității

Un fost coleg de facultate al lui Rișcanu, care a avut de a face cu Bordea înainte de a fugi din țară, își aduce aminte că totul a început cu o vizită la sediul Securităţii Municipiului Bucureşti, undeva la parterul unui unui bloc de pe strada Brezoianu, într-o cameră capitonată. Un colonel în vârstă a intrat în camera de discuții, și, fără nicio introducere, i-a aruncat un dosar pe masă întrebându-l dacă face trafic de valută şi bişniţă cu blugi, cafea și whisky. Tânărul a negat. Atunci, colonelul i-a citit nişte rapoarte ale colegilor săi, racolați de Securittate. După circa trei ore de interogatoriu, fără urmă de violenţă fizică, ofiţerul de Securitate i-a pus în faţă o foaie de hârtie şi l-a îndemnat să-şi redacteze angajamentul de colaborare. Pentru că tânărul a refuzat cu încăpăţânare, colonelul l-a eliberat. O lună l-a lăsat în pace. Apoi, l-a chemat în acelaşi loc.

“Uite ce e. Eu sunt bătrân. Mâine-poimâine ies la pensie. Tu termini facultatea şi o să doreşti să lucrezi în Comerţ Exterior. Dacă eu scriu “Nu” în dosarul acesta, aşa va rămâne”, i-a spus colonelul studentului.

“Crede-mă că decât să intri pe mâna unuia ca Bordea mai bine semnai”, spune omul cu sinceritate.

Numărul diavolului 666 și Microsoft

Ce nu spune Dragoș Rișcanu și am aflat de la rezerviștii Securității, este faptul că studentul de la Comerț Exterior, figura în mai multe dosare, inclusiv în evidența celebrei Direcții a V-a Securitate și Gardă UM 0666, datorită unei relații apropiate cu Ileana, fata generalului Nicolae Militaru (nume real Lepădat), agent dovedit al GRU – serviciul secret al armatei sovietice. Nu întâmplător, întors în țară după ’90, Dragoș Rișcanu specialist în IT și patron al firmei Omnis, a avut probleme cu sistemul. Este prima persoană care a oferit informații detaliate despre uriașul scandal Micrsoft care zguduie din temelii lumea politică internațională. Epopeea sa se întinde pe o perioadă de 10 ani, timp în care a informat autoritățile române (parchete, poliție, servicii secrete) despre  metodele mafiote prin care gigantul IT și acoliții săi își distrugeau concurența. În 2014, spusele sale s-au adeverit.

Scrisoarea de mai jos a fost trimisă către instituțiile europene.

“Dear Mr. KIROV,

Please receive new and relevant information regarding the mentioned Case.

Attached is the SECURITATE file concerning political police activities committed by Lt. maj. Adrian Podea in 1982 agains me and my family.

Today, Adrian Podea is a Judge with the Court of Apeal in Ploiesti, who is arrested for corruption and „lobby” traffic  of influence for personal profit.

It is ruther important for OLAF to fully understand the overall landscape of the Romanian criminality so that to be convinced that Omnis’ allegations regarding Alessandro Bittice and Jonathan Scheele are not only very pertinent but are also just the tip of the Romanian corruption and criminality.

The multinational corporations do play their part in these illegal activities.

Yours sincerely,

RISCANU”

De ce este important dosarul “Riscanu” ? după cum lesne se poate observa chiar pe copertă, prădătorii României țin ascunse abuzurile înaintașilor, declasificând în bătaie de joc doar un dosar din cine știe câte, doar un volum din două, doar cîteva pagini din cine știe cite mii. Iată cum CNSAS nu are dect un rol de îndulcitor aruncat în soluția de cianură de potasiu aruncată de guvernanți în sufletele românilor zi de zi, ceas de ceas. Tartorii democrației, urmașii criminalilor Securității, care fără nicio jenă au jefuit o țară întreagă, instituții și persoane particulare și-au împărțit la secret cașcavalul la adăpostul Constituției.