11.9 C
București
duminică, octombrie 17, 2021

Sustenabilitatea viitoarelor pensii asigurate de statul român- Vis sau Realitate?

Un articol semnat de prof.dr. Daniel Mihai, redactor AntiMafia.Ro

Reforma sistemului de pensii a fost efectuată nu pentru că ne-a cerut-o Comisia Europeană, ci pentru că altfel sistemul intra în colaps. Tema aceasta a fost sistematic pe agenda guvernelor României. Acum, ea apare și în mult discutatul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care România poate primi suma de 29,2 miliarde de euro.

Pensionar Fericit. Din altă lume.

Imediat după apariția în spațiul public a principalelor reforme din domeniul pensiilor luate în calcul în Planul care ar asigura alocarea fondurilor europene pentru redresare după pandemie, în România au curs dezmințirile din partea ministrului Muncii, Raluca Turcan. În principal, Comisia Europeană a cerut guvernului ca sistemul de pensii să devină unul sustenabil, deci să se „închidă”, cum spun specialiștii consultați mai exact, iar cheltuielile să se mențină la actualul nivel.În dezbaterea privind creşterea vârstei de pensionare ca soluţie pentru acoperirea deficitului la bugetul public de pensii nu a fost deloc amintit deficitul provocat de evaziunea la plata contribuţiilor sociale. În actualitate, pe domeniul economic, prin România se discută destul de mult de evaziunea la TVA, dar mult mai puţin despre neplata contribuţiilor de pensii şi sănătate la valoarea reală a salariilor.

Date statistice

Dacă privim strict statistic, vom observa că în urmă cu mai bine de 20 de ani, statul român avea puțin peste patru milioane de pensionari cu asigurări sociale de stat. Astăzi, avem aproape cu un milion mai mult, în timp ce numărul mediu al salariaților a crescut cu numai 200.000. Acest lucru pe deplin inechitabil  apasă din greu pe sustenabilitatea viitoare a sistemului public de pensii.

Eurostat – Statistici europene
Eurostat este departamentul Comisiei responsabil de publicarea unor statistici comparabile pentru tot teritoriul UE. Serviciul consolidează datele colectate de autoritățile naționale și le armonizează pentru a garanta că fiecare indicator – de exemplu valoarea șomajului – este calculat la fel în toate statele membre.

  Estimarea prognozată de către Eurostat e mai optimistă în ceea ce privește populația. Conform datelor celor de la Eurostat, populația României va ajunge la un total de 18 milioane în anul 2030, 16,3 milioane în anul 2050, 15,7 milioane în anul 2060 și respectiv și 15 milioane în anul 2070. Aceeași estimare a Eurostat este mai pesimistă în ceea ce privește rata totală de dependență. Aceasta urmează să crească de la 49,1 (în 2016) la peste 80 (începând cu anul 2050) persoane tinere și vârstnice raportate la 100 de persoane adulte.

 

Motivele sunt atât sporul negativ, cât și migrația, România înregistrează déjà a doua cea mai mare migrație după Siria, care este o țară aflată în razboi.Mai mult decât atât, în perioada 2025 – 2035 se va înregistra un vârf de pensionări, aferentă generației numită “generația decrețeilor”.

Nu numai că populația se va reduce, dar va intervene inevitabil procesul de îmbătrânire, ceea ce va avea consecințe negative asupra dezvoltării economice și de asemenea va pune o presiune puternică asupra sistemului public de pensii. Probabil acesta va deveni realmente nesustenabil în lipsa majorării substanțiale a vârstei de pensionare și a majorării fiscalității.

Exemple concrete

Problemele pe care executivul încearcă să le îndrepte datează de aproape 20 de ani, ultimele „reforme” având loc în anul 2001 (Legea 19), când s-a introdus principiul contributivității.De remarcat e și că în 2019, s-a produs un dezechilibru, atunci când PSD a schimbat legea într-o manieră populistă. Principiul contributivității a suferit derogări prin introducerea unor categorii privilegiate și a pensionarii anticipate pentru acestea, ceea ce a constituit unul din factorii care au dezechilibrat sistemul. 

Pensionari

Un exemplu în legatură cu majorarea vârstei de pensionare se poate oferi într-un alt areal precum Franța. Aici, mai mult ca oricând se află  e o dezbatere cu privire la majorarea vârstei de pensionare la 69 de ani, ținând cont de faptul că Franța e o destinație extreme de atractivă, din moment ce atrage  lucrători tineri și cu grad înalt de calificare profesională.

Evoluția viitoare a migrației externe este foarte greu de anticipat, aceasta depinzând de evoluția economică și socială a țării denumiți ca factori interni, precum și de politicile de imigrare ale țărilor dezvoltate, care ar fi cazul de a strânge legatură cu evoluția economiilor acestor țări , determinând creșterea, îmbunătățirea acestor factori externi.

Sunt refugiații o soluție pentru lipsa europeană de forță de muncă?!

Mai mult ca sigur că destul de mulți dintre românii care ar fi plecat de la sat către un oraș mare din România (migrație internă din mediul rural către mediul urban), vor allege de pe acum singura așa-zis oportunitate -varianta plecării direct în străinatate.De aceea, nu se întrevede deloc o reducere în viitor a migrației externe.

Soluții…teoretice

O soluție teoretică pentru sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale ar putea fi importul de forță de muncă, însă acesta depinde foarte mult de nivelul de trai pe care poate să îl ofere la ora actuală România. Iar în acest caz, statul român nu este deloc bine aspectat, fiind într-o situație deloc bună, deoarece pentru atragerea unui personal înalt calificat, România intră în concurență cu țări mult mai dezvoltate . State precum Germania, Franța, Italia, Austria, Olanda etc oferă nenumărate facilități,având o gamă extrem de largă în ceea ce privește “piața locurilor de muncă”, mult mai bine răsplătite pecuniar. Prin urmare, șansele sunt minime de a câstiga competiția cu țările vestice.

În aceaste condiții, există un risc semnificativ ca sistemul public de pensii să nu poată fi susținut în forma actuală, respectiv tot ceea ce e conex domeniului legal al vârstei de pensionare, al planului de creștere a punctului de pensie, al contribuțiilor de asigurări sociale.

Realitatea observată din câmpul muncii e una mai puțin îmbucurătoare.

Se pare că numai un procent de 5% din salariile plătite de contribuabili, de bunii platnici, cu gândul la o pensie decentă sunt la valoare reală. Aici au contribuit regimurile politice care au neglijat politicile sociale care se impuneau, de mai bine de 30 de ani. . Reducerea numărului de unități adminsitrative  în urma viitorului recensământ va avea efecte dramatice. Se vor identifica cu claritate care vor fi localitățile aproape pustii și numai atunci se va simplifica aparatul bugetar dintr-o anumită așezare în care populația va fi destul de îmbătrânită și nu va avea capacitatea de a se ridica și de a se integra în puținele structuri economice existente atunci.

 Toate aceste pot fi susţinute verbal de către orice fel de consultant fiscal.De aceea, sub protecţia anonimatului și păstrând confidenţialitatea am aflat de la oamenii de specialitate realitatea concretă. Specialiştii cunosc foarte bine care este situaţia şi cum sunt găsite portiţe pentru a nu fi achitate contribuţiile sociale la valoarea reală. Aşa cum majoritatea multinaţionalelor fac tot posibilul să micşoreze masa impozabilă şi să plătească cât mai puţin impozit pe profit cu ajutorul marilor consultanţi fiscali, companiile private româneşti găsesc mijloace pentru a achita cât mai puţin CAS (Constribuţie de asigurări sociale) şi CASS (Contribuţie de asigurări de sănătate).

De excemplu, pentru a plăti un salariu net de 1.000 de euro (echivalentul a 5.000 ron), costul total al angajatorului, care este foarte apropiat de noul salariu brut, este de 1.700 euro (aproximativ 8.750ron). Se consideră că cei 3.750 ron suplimentari – care reprezintă în primul rând CAS (25% din salariul brut) şi CASS (10% din salariul brut) sunt bani „aruncaţi“ ca într-o pălărie comună a bugetului, care nu reprezintă un beneficiu real pentru salariat.

Din nefericire, de multe ori, chiar şi salariaţii acceptă plăţi colaterale sau diverse formule de contract în loc de contractul de muncă, pentru că nu au de ales.

Conform datelor obţinute de către Ziarul Financiar, în luna februarie a acestui an existau 1,58 milioane de salarii minime dintr-un total de 5,55 de contracte de muncă înregistrate, ceea ce înseamnă o proporţie de 29%. Este greu de crezut că unul din trei contracte de muncă este pe salariul minim în mod real. Sumele suplimentare se plătesc din dividendele obţinute de proprietarul companiei sau, în cazul salariilor mai mari, direct prin contracte de prestări servicii cu SRL-uri deţinute de angajaţi, „costul” fiind de doar 6%, adică impozitul pe cifra de afaceri (1%) şi impozitul pe dividende (5%).

Dacă doar 500.000 din cele 1 milion şi jumătate de contracte pe salariul minim ar fi înregistrate la nivelul unui salariu mediu brut de 5.500 lei, atunci încasările suplimentare ale statului din CAS ar fi de aproape 1 miliard de euro pe an.

Soluții oferite pe plan național

Proiecțiile diverselor instituții au arătat continuarea trendului demografic descendent.Conform prognozelor Oganizației Națiunilor Unite, populația va continua să se reducă, și va ajunge în 2050 la aproximativ 15,7 milioane. De asemenea, tot Organizația Națiunilor Unite estima în anul 2017, faptul că acest spor negativ va ajunge la 120 mii/an. În realizarea acestei estimări s-a luat în considerare o migrație netă între 2015 și 2050 de numai 425 mii locuitori.

Conform prognozelor I.N.S., populația României va ajunge în 2030 la 18 milioane, iar în 2060 între 12 și 14 milioane.Ca urmare a acestei evoluții, raportul de dependență crește de la 47 (in anul 2011) la 63 (in anul 2060) persoane tinere și vârstnice raportate la 100 de persoane adulte.

Dar ce înseamnă „reforma” pensiilor și cum îi va afecta ea pe beneficiari?

Prevederile Legii numărul 127/2019 au fost retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive ​​de 25 de ani.De aceea, cheltuielile cu pensiile menținute la niveluri similare , nu au prevăzute creșteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt și mediu.Creșterile țintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei vor fi un vis frumos la fel ca procedeul introduceriide noi stimulente fiscale pentru a prelungi viața profesională dincolo de vârsta normală de pensionare.

 Mult dorita digitalizare a tuturor dosarelor de pensii fără creșterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime) va ține cont de corelarea vârstei de pensionare atât la bărbați cât și la femei, având în vedere cum anume va fi indicele speranței de viață până după anii 2035.

Talon de Pensie

Sustenabilitatea îmbunătățită pentru Pilonul al doilea, revenind la unele dintre prognosticele anterioare vor  ține cont de digitalizarea sistemului și automat permiterea unei alocări mult mai diversificate a activelor pentru a crește investițiile pe piața locală.Iar toate aceste lucruri nu vor stopa nemultumirile contribuabililor, deoarece nu se vor fixa creșteri pentru beneficiarii de pensii minime, cei care vor domina din punct de vedere procentual pensiile bugetate, pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei.

AnValoare punct de pensie (lei)Scenariu de baza (mil lei)Scenariu S1Scenariu S2PIB (mil lei)Scenariu Baza (% din PIB)
2021830,201.295.483,201.571.952,691.089.501,33711.000,00182%
2022871,701.360.241,761.650.531,391.143.963,28761.000,00179%
2023958,751.496.078,681.815.357,321.258.202,12858.000,00174%
20241050,001.638.469,481.988.135,781.377.952,78940.400,00174%
20251155,001.802.316,422.186.949,361.515.748,061.015.200,00178%
20261435,002.239.241,622.717.118,901.883.202,141.071.036,00209%
20271808,332.821.808,543.424.011,632.373.140,901.129.942,00250%

Sursa: I.N.S., estimări Asociația CFA Romania pentru anii 2021-2027

  Probabil, cea mai bună opțiune ar fi un mix al celor trei parametri mentionați anterior, și anume:

  1. Majorarea vârstei de pensionare. Acesta este un trend care deja se observă la nivel internațional. Probabil aceasta va fi prima opțiune.

și/sau

     2)Creșterea mai lentă (sau menținerea constantă) a punctului de pensie. În general, la nivel internațional, o pensie publică asigură doar un nivel minim de venituri.

  • Creșterea taxării pentru populația activă (prin contribuții de asigurări sociale)

   In acest context se impune o construcţie bugetară responsabilă  şi credibilă, evitarea politicilor de stimulare socială,  dar și crearea  de spațiul fiscal,  vital în economia emergent. Trăim în vremuri cu incertitudini mari și piețe financiare ușor schimbătoare,  iar toate aceste argument sunt esențiale pentru a evita colapsul  stabilității financiare, a evaluării riscului suveran, a finanțării și dinamicii economiei si pentru pentru susţinerea din partea mediului de afaceri și a partenerilor externi. Măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2022 și perspectiva 2021-2027, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice

  Fără a avea vreo concluzie, pot afirma că pensia publică a viitorului va fi mai mică, mai scumpă și va veni mai târziu decât ne-am imagina…În aceste condiții, pentru asigurarea unei independențe financiare la vârsta pensionării, o mare parte din efort va fi cel propriu – economisirea și investirea personală pentru a depinde cât mai puțin de sistemul public de pensii.

Un articol semnat de prof.dr. Daniel Mihai, redactor AntiMafia.Ro

Articole similare

Retele de socializare

22,587FaniÎmi place
2,983CititoriConectați-vă
0AbonațiAbonați-vă

Ultimele aparitii