Prof.univ.dr. Mircea Vintilescu, senior editor AntiMafia.Ro,
specialist în protecția mediului înconjurător
Inundațiile datorate revărsărilor de apă din râuri, cât și cauzate de precipitațiile abundente din ultimul timp, mai ales în zona de Nord – Vest a țării, au afectat și vor continua să mai afecteze încă numeroase așezări umane (localități), terenuri agricole, toate categoriile de drumuri, sistemele de alimentare cu apă, de energie electrică etc.
În aceste condiții, toți factorii decidenți din cadrul administrațiilor publice centrale, județene și locale cu atribuții și răspunderi foarte clare în acest domeniu au demonstrat că:
NU AU PUS ÎN APLICARE NIMIC DIN PREVEDERILE LEGILOR EXISTENTE DIN DOMENIUL PROTECȚIEI MEDIULUILUI, AL SĂNĂTĂȚII PUBLICE AL POPULAȚIEI ȘI AL SIGURANȚEI NAȚIONALE, ACEȘTIA FIIND DIRECT RESPONSABILI ALĂTURI ȘI DE POPULAȚIA NEEDUCATĂ DE TOATE VICTIMELE, PAGUBELE ȘI PREJUDICIILE PRODUSE.
Păcat că efectul acestor dezastre, se răzbună și va continua să se răzbune numai și numai asupra populației, accentuând gradul de sărăcie al fiecărui locuitor al țării. Se vede bine că și carența educațională a populației a favorizat formarea unei atitudini de neintervenție și neimplicare mai ales a comunităților locale în realizarea fie cu eforturi proprii, fie cu sprijin din partea statului, de lucrări compensatorii, lucrări care ar fi putut să atenueze efectele distructive și să reducă condiții mizere de viață și muncă ale locuitorilor din toate zonele afectate.
După retragerea apelor se poate face un prim bilanț asupra pagubelor înregistrate, la care se mai adaugă și efectele post-inundații. Astfel, la nivelul așezărilor umane viiturile au produs distrugerea totală a sute gospodări individuale ale populației, cât și a unor obiective de interes administrativ, cultural, social și economic.
Pagubele înregistrate atât de populație, cât și de comunitățile locale la nivelul bunurilor materiale au fost imense în timpul producerii acestor inundații. Dacă ne referim numai la reconstrucția clădirilor distruse și/sau avariate, se poate constata că populația a irosit fonduri financiare necesară pentru construcția din temelie a circa 10 noi așezări moderne ce poate caza o populație de peste 5.000 de locuitori fiecare, în care elementele de risc existențial ar fi aproape nule, iar confortul populației ar fi fost superior.
Numai luând în considerare aceste date, rezultă că populația prin neaplicarea și a ei s-a auto-condamnat la sărăcie și suferință, cheltuind mulți bani pentru a repara ceea ce apele au distrus, dar fără a lua în calcul că aceste fenomene se pot repeta cu și mai mare intensitate în viitor
Dacă toate autoritățile nu ar fi dat dovadă de un analfabetism total și criminal în raporturile dintre om și mediu înconjurător, fondurile care vor fi cheltuite pentru reabilitarea clădirilor afectate ar fi putut fi utilizate în scopul executării de lucrări hidrotehnice și de apărare împotriva inundaților, pentru dezvoltarea de obiective social-culturale și de ocrotirea sănătății, pentru amenajarea de drumuri moderne în zonele de intravilan etc.
Afectarea stării de sănătate și apoi pierderea de vieți omenești reprezintă cel mai grav lucru, în care prejudiciul creat nici nu poate fi cuantificat. Populația din zonele inundate a avut de suferit și grave afecțiuni ale stării de sănătate, prin contactarea unor boli de natură hidrică (hepatită, boli digestive, dizenterie, infecții specifice bolilor de tetanos), la care s-au mai asociat și bolile specifice stresului (accese de panică, depresii și puseuri psihice).
În urma acestor inundații s-a consemnat că locuitorii din zonele afectate au pierdut peste 2/3 din efectivul de animalele crescute în incintele gospodărești.
Dacă se va lua în considerare și numărul populației care în decursul inundațiilor au avut statutul de sinistrați pentru o perioadă mai mare de 3 zile în care au fost nevoiți să-și părăsească gospodăriile pentru a se salva de furia apelor, locuitori pentru care autoritățile aveau obligația să amenajeze spații de campare, să le asigure apa și hrana zilnică necesară, să li se acorde asistență sanitară (în special vaccinuri), lucru care nu s-a întâmplat, ar fi rezultat niște costuri deosebit de mari pe care statul ar fi fost nevoit să le facă pentru a veni cât de cât, în sprijinul populației sinistrate.
Apariția zonelor insalubre în majoritatea localităților afectate va genera declanșarea a numeroase epidemii și chiar pandemii, nu numai în rândul populației locale, dar și la animalele domestice care au supraviețuit acestor inundații. Pentru limitarea efectelor care puteau afecta direct sau indirect viața și sănătatea oamenilor, nu au fost alocate de autorități nici un fel de resurse financiare pentru salubrizarea zonelor afectate, pentru decontaminarea solului, a fântânilor și chiar a clădirilor afectate de aceste inundații.
La nivelul terenurilor din extravilan care au fost acoperite de ape (pășuni și/sau fânețe, terenuri agricole, păduri etc.) s-a consemnat că solul a fost distrus integral în urma producerii acestor inundații, aceste terenuri transformându-se în urma depunerii unui strat gros de mâluri, în zone slab productive sau chiar neproductive, aducând prejudicii și reducerea veniturilor populației.
Dar pagube deosebit de mari în zonele afectate se vor înregistra și în situația post-inundații. Astfel, după retragerea apelor de pe toate terenurile inundate, dar mai ales din spațiile localităților, vor apărea numeroase focare de infecții generate de cadavrele animalelor îngropate sub mâlurile depuse, care vor intra în putrefacție, generând nu numai mirosuri dezagreabile, dar ele vor fi și adevărate focare de infecție cu diferiți viruși și bacterii ce vor contamina solul și acviferul de mică adâncime care asigură singura sursă de alimentare cu apă a populației (fântâni), pentru care instituțiile specializate ale statului nici nu doresc să intervină pentru operațiuni de decontaminare, acestea necesitând alocarea unor sume mari de bani care nici nu au fost prinse în bugetele localităților.
Toate datele prezentate referitoare la pagubele înregistrate, cât și la cheltuielile pe care le suportă numai populația, fără nici un sprijin din partea autorităților centrale și locale, evidențiază că este mult mai rentabil să acționezi preventiv, cu investiții bine structurate în executarea de lucrări de apărare împotriva inundațiilor, decât să se acționeze post-factum, după producerea acestor fenomene distructive.
Indiferența totală manifestată până în prezent de către autoritățile specializate ale statului, dar și de populația needucată, explică în bună măsură gradul de sărăcie avansat în care se află țara noastră, iar neimplicarea societății civile în soluționarea corectă a acestor probleme, presupune și condamnarea generațiilor viitoare la sărăcie și la condiții de viață nefirești pentru acest popor ce clamează numai declarativ și o vocație europeană.
Ignorându-se formarea din timp a unei educații minime a locuitorilor din zonele vulnerabile, populația s-a auto-condamnat la sărăcie și la cele mai grele și nefirești suferințe și condiții de viață. Această carență educațională bine sprijinită de către toți factorii politici decidenți, a condus la formarea unei atitudini de neintervenție și neimplicare a omului și mai ales a comunităților locale în realizarea cu eforturi proprii, sau cu sprijin din partea statului, de lucrări compensatorii la nivelul componenților de mediu care s-au dovedit a fi cei mai afectați, dar și cei mai dinamici sub aspect distructiv, lucrări care ar fi putut să diminueze foarte mult din noianul de pagube descrise.
Vina că s-a ajuns aici, are valențe multiple, care pornesc în primul rând de la dezinteresul manifestat de guvernanți, de autoritățile statului și de la societatea civilă, pentru dezvoltarea nivelului educațional, pentru promovarea și realizarea unui parteneriat durabil între om și mediu înconjurător, pentru că el suportă pe nedrept, toate aceste consecințe nefaste create de aceste calamități sau dezastre generate nu numai de natură, dar și de mâna omului.
Prof.univ.dr. Mircea Vintilescu, specialist în protecția mediului înconjurător,
senior Editor AntiMafia.Ro
21.05.2021
