Justiția pe înțelesul tuturor

Ce spuneti despre treaba asta cu petrom service? O fi bagat si „prietenul” dvs Nicolae Iana? sau il acopera Basescu.

Am hard mic pe pc ,ca sa copii tot ce scrii bun.Ziarele cu articolele din perioda rapirii in Irak le-am pastrat.!!!!!!Lucian.

Liviu DragneaUNEALTA LUI TRAIAN BASESCU PLECAT DIN PDL IN PSD RTOCMAI PENTRU DESTRUCTURAREA PSD-ULUI!.
1981-1987 Facultatea de Transporturi – secţia autovehicule rutiere a Institutului Politehnic Bucureşti 1987-1990 a lucrat ca inginer auto, şef atelier mecanic la IUGTC Craiova
iulie 1997 Curs de specializare la Şcoala de Înalte Studii Administrative din Roma
Membru al Partidului Democrat; vicepreşedinte al PD – filiala Turnu Măgurele, între octombrie 1995 şi martie 1996, şi al Organizaţiei judeţene Teleorman.
Director de campanie electorală la alegerile locale şi generale din 1996.
A fost consilier local al municipiului Turnu Măgurele, funcţie deţinută între 2 iunie şi 23 decembrie 1996. Din 23 decembrie 1996 până în anul 2000 a ocupat postul de prefect al judeţului Teleorman.
Este preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman începând cu 17 iunie 2000.
După alegerile din 2000 s-a înscris în PSD, a devenit preşedintele Uniunii Consiliilor Judeţene din România, iar după alegerile din 2004 şi-a păstrat funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Reales ca preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman în urma scrutinului local din iunie 2008.
În 2005, a obţinut funcţia de vicepreşedinte al PSD. La 7 iulie 2008, Liviu Dragnea a fost numit coordonator al filialei Giurgiu a PSD, iar la 11 iulie a fost desemnat la Consiliul Naţional Comun al PSD şi PC pentru a se ocupa de prezentarea ofertei electorale pe probleme de reformă, administraţie şi descentralizare.
La 18 decembrie a fost ales de Comitetului Executiv Naţional al PSD în funcţia de coordonator al grupului de miniştri social-democraţi din Guvernul Boc, cu rolul de a păstra legătura de la nivelul conducerii partidului cu echipa de miniştri ai PSD.
Este membru fondator al Asociaţiei Patronale Teleorman.
Vorbeşte fluent limbile engleză şi franceză.
SANTAJUL MAFIEI INTERPARTINICE[PDL ,PSDM PNL ,PC,UNPR,UDMR ] PENTRU A IL DETERMINA PE GEOANA SA RENUNTE LA FUNCTIA DE PRESEDINTE AL SENATULUI PENTRU A NU PIERDE VILA ODATA CU FUNCTIA AVUTA ,VIZEAZA CASTIGAREA FUNCTIEI DE PRESEDINTE AL SENATULUI DE CATRE UN OM AL PRESEDINTELUI BASESCU ,IN SCOPUL MESCHIN DE A VIOLA LIMITELE CONSTITUTIEI .PANA LA ALEGERILE DIN 2012
Limitele revizuiriiARTICOLUL 152
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.

18.XI.2011Case RA-APPS ocupate de Geoană, Morar, de miniştri şi foşti demnitari, scoase la vânzare
Locuinţe RA-APPS ocupate de Mircea Geoană, de şeful DNA Daniel Morar, de fosta atletă Doina Melinte, de miniştri şi de foşti demnitari se regăsesc pe lista celor peste 700 de imobile pe care Regia le va scoate la vânzare prin licitaţie cu strigare.
Pe lista imobilelor care vor fi scoase la vânzare de RA-APPS, obţinută de MEDIAFAX, au fost incluse şi spaţii folosite de mai mulţi ani de diferite fundaţii şi organizaţii neguvernamentale, dar şi apartamente ocupate încă de foşti demnitari ai regimului comunist, precum şi hotelurile Triumf din Bucureşti şi Mara din Sinaia, clubul Floreasca şi peste 20 de vile din staţiuni montane şi de pe litoral.
În Bucureşti vor fi scoase la vânzare mai multe sute de apartamente din zone centrale ocupate în prezent de miniştri, secretari de stat, consilieri guvernamentali, inclusiv de la Cancelaria premierului, de fundaţii şi organizaţii neguvernamentale, precum şi de foşti miniştri în regimul comunist.
Pe listă se regăsesc astfel, printre altele, 25 apartamente de pe bulevardul Iancu de Hunedoara nr. 66, 7 apartamente de pe Şoseaua Kiseleff nr. 24, 6 apartamente de pe Calea Dorobanţi nr. 85-87, 139 apartamente de pe strada Mihai Eminescu nr.44-48, nr. 50-54, nr. 82-88, nr. 102-104 şi nr.124, 19 apartamente de pe bulevardul Mircea Vodă nr. 47, 35 apartamente de pe bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 26, 14 apartamente de pe strada Icoanei, 22 apartamente de pe strada Magheru nr. 24, 38 apartamente de pe strada Ion Mihalache nr. 125, 31 apartamente de pe strada Polonă nr. 3-5 şi nr. 35, 31 apartamente de pe strada Nicolae Racotă nr. 12-14 şi nr. 16-18, 16 apartamente de pe bulevardul Unirii nr.68, precum şi alte imobile din strada Crângului.
La aceste adrese locuiesc miniştri precum Daniel Funeriu, Gheorghe Ialomiţianu, foşti miniştri precum Cseke Attila, europarlamentari precum Adrian Severin, fundaţii precum „Renaşterea” condusă de Mihaela Geoană, vicepreşedintele AVAS Ionela Pop Bruchental, directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, inspectorul general al Poliţiei Române, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, procurorul general al DNA, preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului, fostul procuror general al României Tănase Joiţa, foşti demnitari ai regimului comunist sau de după 1990, precum Şerban Nicolae sau Ştefan Andrei (ministru de Externe în perioada comunistă).
Pe aceeaşi listă se regăsesc două apartamente din str. Constantin Prezan nr.4, adresă la care au locuit, la un moment dat, în aceeaşi perioadă, Adrian Năstase, Traian Băsescu şi Nicolae Văcăroiu. La acea vreme, parterul era ocupat de Traian Băsescu, etajul 1 de Adrian Năstase şi etajul 2 de Nicolae Văcăroiu. Ulterior, Năstase şi Băsescu s-au mutat.
Pe listă au fost incluse şi imobilul cu garajul aferent din strada Starostescu nr. 3, ocupat de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, dar şi imobilul din strada Câmpineanu 3A în care funcţionează şi firma fiicei secretarului general al Guvernului, Daniela Andreescu.
Simultan, alte bunuri au fost scoase din baza de protocol a statului şi pregătite pentru vânzare, printre care active ale complexului Scroviştea, mai multe vile din comuna Snagov, inclusiv Casa Ţărănească, centrul de conferinţe club-bazin din Neptun, complexul Doina din Neptun, birourile din centrul Capitalei închiriate Asociaţiei 21 Decembrie.
Acestora li se adaugă şi alte bunuri imobiliare, precum terenul în suprafaţă de peste 3.000 metri pătraţi aferent hotelului Robinson din Predeal, complexul balnear Bradul din Covasna, minihotelul Covasna din localitate, Cabana Vânătorească cu terenul aferent de 1.600 metri pătraţi din Sinaia, vila Belvedere din Băile Herculane, complexul Cindrelul din Păltiniş, complexul Dunărea împreună cu hotelul Dacia din Neptun-Olimp, restaurantul Ambasador din Neptun, hotelul Victoria din Cluj-Napoca, complexul agroindustrial Apahida, hotelul Gloria din Suceava, pensiunea Palace din Slănic-Moldova, casa de oaspeţi Brădet din Suceava, precum şi mai multe vile din Predeal, Neptun, Mamaia, Eforie Nord.
DUPA MODELUL PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTI ,MINISTERUL JUSTITIEI a avizat vânzarea caselor RA-APPS, consemnând lipsa actelor privind statutul lor juridic
Ministerul Justiţiei a avizat actul normativ care autorizează RA-APPS să vândă locuinţele din portofoliu prin licitaţie, însă a consemnat că MJ nu îşi asumă răspunderea pentru faptul că proiectul nu este însoţit de documente care să ateste situaţia juridică actuală a bunurilor vândute
Ministrul Justiţiei a refuzat să îşi asume răspunderea pentru actul privind vânzarea locuinţelor Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), semnalând Guvernului că Ordonanţa de Urgenţă pentru începerea procedurii nu include şi documente care să demonstreze că sunt îndeplinite condiţiile legale de vânzare
În final, ministerul a avizat favorabil actul normativ care autorizează RA-APPS să vândă locuinţele din portofoliu prin licitaţii la care pot participa inclusiv actualii demnitari, dar a atenţionat că era necesar să fi fost justificate toate soluţiile propuse în textul proiectului, relevă un document obţinut de MEDIAFAX.
„Semnalăm că proiectul nu este însoţit de documentaţia care să dovedească situaţia juridică actuală a imobilelor şi faptul că acestea îndeplinesc condiţiile legale pentru a putea fi vândute în condiţiile propuse şi precizăm că Ministerul Justiţiei nu îşi asumă răspunderea pentru aceste aspecte”, se arată în documentul semnat de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
Regia Patrimoniului Protocolului de Stat a primit miercuri acordul Guvernului să scoată la vânzare 733 de imobile, dintr-un total de 1.100 active, la un preţ de pornire care va fi stabilit de experţi autorizaţi. Vânzarea ar urma să fie făcută prin licitaţie publică cu strigare la care vor putea participa şi actualii demnitari.
Limitele revizuirii.
In doctrina, admitandu-se idea unor limite ale revizuirii, s-a facut distinctie intre limite exprese si limite tacite ale revizuirii, intre limite superioare si limite inferioare si, intre limite heteronome si limite autonome.
Limitele exprese sunt cele prevazute expres in textul constitutional.
Constitutia Romaniei stabileste in acest sens, in articolul 148, ca nu pot forma obiectul revizuirii, dispozitiile referitoare la caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala. Se prevede si faptul ca, “nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.” De asemenea, in articolul 148, alineatul 3, se precizeaza: “Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi,” stabilindu-se astfel limite exprese ale revizuirii.
Limitele tacite nefiind deci prevazute in textul constitutiei, trebuie deduse pe calea interpretarii acestuia. Astfel, de exemplu, in doctrina elvetiana, vorbindu-se de limite superioare si limite inferioare ale revizuirii, se da exemplu pentru prima categorie imposibilitatea modificarii Constitutiei Elvetiei in sensul abolirii structurii federale sau in sensul abrogarii articolului 4, care consacra principiul egalitatii tuturor elvetienilor in fata legii, limite ce nu sunt expres in Constitutie.
Limitele heteronome sunt cele impuse de dreptul international, daca in sistemul de drept respectiv se admite ideea superioritatii acestuia, sau a prioritatii sale in anumite domenii.
Limitele autonome sunt cele impuse de dreptul intern, cum sunt cele prevazute in articolul 148.
Deci exista niste limite ale revizuirii. Dupa cum s-a observat, unele sunt exprese, precizandu-se in textul constitutiei care anume dispozitii nu pot forma obiectul revizuirii. Altele sunt tacit acceptate in practica constitutionala a unor state. Exista valori consacrate de constitutie pe care intreaga natiune le considera ca intangibile, incat o modificare a textelor care le consacra nici nu poate fi conceputa.
In legatura cu intinderea revizuirii se vorbeste de revizuire partiala si revizuire totala sau revizuire limitata si revizuire globala. Se face deosebire intre revizuirea partiala si cea totala atat dupa un criteriu formal, cat si dupa un criteriu material.
Potrivit primului criteriu, revizuirea totala are loc atunci cand o noua constitutie vine sa ia locul celei vechi, cand toate articolele celei vechi sunt supuse operatiunii de revizuire, chiar daca unele raman neschimbate si vor fi cuprinse in noua constitutie. Revizuirea partiala are loc atunci cand numai o parte din articole sunt modificate.
Potrivit celui de-al doilea criteriu o revizuire este totala atunci cand modifica institutii sau principii fundamentale consacrate de constitutie si este partiala cand prin modificarile facute nu se aduc atingeri fundamentului puterii politice.
Prin urmare s-a aratat ca, din punct de vedere juridic, se poate spune ca revizuirea poate sa se refere fie la cateva articole fie la intreaga constitutie, care poate fi abrogata sau inlocuita in intregime. Punctul esential in aceste doua cazuri, este conformitatea revizuirii cu procedura prevazuta in acest caz de catre constitutie. Dar este posibil ca procedura urmata sa fie corecta fara ca revizuirea sa fie considerata corecta. Este problema denumita in doctrina “frauda la constitutie”. Aceasta expresie a fost utilizata de Liet-Veaux pentru a desemna maniera utilizta in adoptarea unor reguli prin care se stabilea un regim politic total diferit. Expresia “frauda la constitutie” a fost apoi folosita pentru a califica conditiile de stabilire a regimurilor politice socialiste dupa Al doilea Razboi Mondial. “Frauda la constitutie” este considerata ca acel procedeu prin care autoritatea de revizuire utilizeaza puterile sale intr-un alt scop decat cel care i-a fost conferit, adica in scopul de a stabili un regim politic total diferit. Astfel procedurile constitutionale sunt formal conservate, dar in realitate este o radicala schimbare a spiritului institutiilor.

CAPITOLUL IV
STRUCTURA NAŢIONALĂ 75
1. Congresul Partidului Social Democrat 75
2. Preşedintele Partidului Social Democrat 78
3. Preşedintele de Onoare al PSD 80
4. Secretarul general al PSD 80
5. Vicepreşedinţii PSD 82
6. Consiliul Naţional al PSD 82
7. Comitetul Executiv Naţional 87
8. Biroul Permanent Naţional 91
9. Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală 94
10. Comisia Naţională de Control Financiar
CAPITOLUL V
PROCEDURA DE ALEGERE A
ORGANELOR DE CONDUCERE ALE PSD 100
1. La nivelul organizaţiilor de pe raza teritorială a
secţiilor de votare, organizaţiilor locale, judeţene,
de sector şi a municipiului Bucureşti 100

ARTICOLUL 44
(1) Membrii de partid pot să aleagă şi să fie aleşi după 3 luni
de la obţinerea calităţii de membru de partid.
(2) Membrii partidului îşi pot depune candidatura pentru
orice funcţie de conducere, cu respectarea criteriilor şi
condiţiilor precizate în prezentul Statut.
(3) Membrii de partid care îşi depun candidatura pentru funcţii
de conducere trebuie să dovedească experienţă politică,
profesionalism, vechime în partid în raport cu funcţia
pentru care candidează, prestigiu şi autoritate morală în
30 31
organizaţie şi societate.
(4) Membrii de partid care candidează pentru funcţii în
cadrul organelor de conducere ale PSD trebuie să aibă o
vechime minimă în partid, după cum urmează:
a) pentru organizaţii locale: 1 an;
b) pentru organizaţii judeţene, a sectoarelor şi a
municipiului Bucureşti: 2 ani;
c) pentru funcţii în cadrul Biroului Permanent Naţional:
3 ani.
(5) Biroul Permanent Naţional poate să hotărască derogări de
la prevederile alin. 4 în situaţia comasării prin absorbţie
a altor partide sau formaţiuni politice, precum şi în alte
situaţii cu caracter excepţional.

Secţiunea a 4-a
Sancţiuni şi recompense
ARTICOLUL 31
Membrilor Partidului Social Democrat care au săvârşit abateri
de la prevederile Statutului ori care prin activitatea sau
comportamentul lor aduc prejudicii partidului li se aplică, în
funcţie de gravitatea acestora, una din următoarele sancţiuni:
a) avertisment, sancţiune pentru membrul de partid
adoptată de către Biroul organizaţiei locale din care
face parte sau sancţiune pentru membrul de partid
care ocupă o funcţie în cadrul organelor de conducere
ale partidului de la toate nivelurile, adoptată de organul
de conducere respectiv;
b) suspendare pe timp limitat din funcţia pe care o
deţine în cadrul unui organ de conducere a partidului,
sancţiune propusă de organul de conducere din care
face parte şi aprobată prin hotărâre a conducerii
ierarhic superioară;
c) retragerea sprijinului politic, permanent sau temporar,
pentru funcţiile de parlamentar, europarlamentar,
preşedinte al Consiliului Judeţean Administrativ,
primar, viceprimar, precum şi pentru funcţiile numite în
cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale sau
locale, pentru care a beneficiat de susţinerea politică
a partidului, sancţiune propusă de Biroul organizaţiei
locale din care face parte şi aprobată prin hotărâre
a Biroului Permanent Naţional al partidului sau
propusă de Biroul Permanent Naţional şi aprobată prin
hotărâre a Comitetului Executiv Naţional, în situaţii
excepţionale. Sancţiunea de retragere a sprijinului
politic pentru consilierii judeţeni şi consilierii locali se
hotărăşte de către Biroul Permanent al organizaţiei
judeţene sau al organizaţiei municipiului Bucureşti,
după caz;
d) excludere, sancţiune aplicată membrului de partid prin
hotărâre a Biroului organizaţiei locale din care acesta
face parte. Membrul de partid care deţine o funcţie
în cadrul organelor de conducere ale partidului de la
nivelul organizaţiei PSD de pe raza teritorială a secţiei
de votare, precum şi de la nivelul organizaţiei locale
poate fi exclus, la propunerea organului de conducere
din care face parte, de către organul de conducere
ierarhic superior;
e) suspendarea pe o perioada de 6-12 luni din calitatea
de membru al partidului.
ARTICOLUL 32
Sancţiunile prevăzute la Art. 31, lit. d) se aplică în mod
corespunzător membrilor Birourilor Permanente ale
organizaţiilor judeţene, de sector şi a municipiul Bucureşti,
exclusiv de către Comitetul Executiv Naţional prin hotărâre
adoptată cu 2/3 din membrii săi.
ARTICOLUL 30
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele îndatoriri:
a) să militeze pentru unitatea, indivizibilitatea,
suveranitatea şi independenţa statului naţional român,
precum şi pentru ridicarea prestigiului României în
lume;
b) să cunoască şi să respecte Statutul PSD şi Programul
Politic al partidului;
c) să acţioneze pentru realizarea obiectivelor şi
Programului Politic al partidului;
d) să contribuie la formarea şi promovarea unui mod de
lucru democratic prin acceptarea pluralismului de idei
şi diversităţii opiniilor exprimate în mod liber, în cadrul
organizat al partidului, prin respectarea hotărârilor
majorităţii şi a celor adoptate de organele ierarhic
superioare ale partidului şi să asigure aplicarea şi
respectarea acestora;
e) să participe cu regularitate la Adunările generale ale
organizaţiei de partid şi la celelalte activităţi organizate
de aceasta;
f) să nu exprime în public, în numele partidului, păreri
care contravin politicii şi strategiei partidului sau
hotărârilor sale;
g) să respecte disciplina de partid şi caracterul confidenţial
al unor documente sau informaţii de partid;
h) să militeze pentru păstrarea şi întărirea unităţii
partidului;
i) să dovedească, în întreaga lor activitate, corectitudine
şi moralitate, să nu aducă daune imaginii şi prestigiului
partidului;
j) să acţioneze în vederea creşterii influenţei partidului
în societate şi a atragerii de noi membri în rândurile
acestuia;
k) să informeze permanent conducerea organizaţiilor de
partid din care fac parte sau conducerea centrală a
partidului, după caz, cu privire la activităţile desfăşurate
în cadrul Parlamentului României, Parlamentului
European şi în cadrul structurilor administraţiei publice
22 23
centrale sau locale;
l) să îşi îndeplinească cu corectitudine atribuţiile care
derivă din funcţia ocupată în structurile de conducere
ale partidului, să manifeste interes faţă de cererile şi
petiţiile adresate de membrii PSD şi să se preocupe
de soluţionarea acestora;
m) să plătească cotizaţia de membru al partidului.
ARTICOLUL 29
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele drepturi:
a) să aibă iniţiativă politică şi posibilitatea examinării
k) să se autosuspende din partid sau din funcţia
deţinută în cadrul acestuia ori din funcţiile politice
sau administrative obţinute prin susţinere politică,
în următoarele situaţii principale: funcţia publică
obţinută este incompatibilă cu calitatea de membru;
este cercetat pentru comiterea unei infracţiuni pentru
care a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva
sa. La expirarea perioadei de autosuspendare, în
cazul revenirii în partid, acestora li se recunoaşte
continuitatea vechimii în partid;
l) să demisioneze din partid în orice moment, cu efect
imediat;
m) să se adreseze forurilor de partid în orice probleme de
interes public sau politic;
n) să folosească dreptul de a se apăra şi să poată
contesta hotărârile organelor competente care îl
privesc, în conformitate cu prevederile statutare
şi procedurile stabilite prin hotărârile organelor de
conducere ale partidului.
Secţiunea a 2-a
Pierderea sau încetarea calităţii de membru
ARTICOLUL 27
(1) Calitatea de membru al Partidului Social Democrat se
pierde prin demisie, radiere, excludere sau înscriere în
alt partid.
(2) Demisia are

ARTICOLUL 23
Nu pot fi membri ai Partidului Social Democrat:
a) persoanele lipsite de drepturi electorale, cu excepţia
celor precizate la Art. 13;
b) persoanele cărora le este interzisă, prin hotărâre
judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor
politice sau cetăţeneşti sau, prin Constituţie sau lege,
le este interzisă asocierea politică;
c) persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea
intereselor ţării, pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă
sau pentru alte fapte antisociale grave;
d) persoanele compromise moral şi politic;
e) persoanele care promovează violenţa, ideologia
fascistă, anarhismul, rasismul, şovinismul,
separatismul etnic sau teritorial şi orice alte idei ori
acţiuni extremiste sau contrare intereselor naţionale,
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

ARTICOLUL 26
(1) Cetăţenii români, precum şi persoanele prevăzute la
Art. 13, care doresc să se implice şi să susţină acţiunile
PSD, pe baza consimţământului liber exprimat, pot
solicita dobândirea calităţii de voluntar, în conformitate cu
prevederile legale.
(2) Voluntarii desfăşoară activităţi de interes public şi civic
iniţiate de PSD în domenii precum: asistenţă şi servicii
sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitare,
culturale, artistice, educative, de învăţământ, ştiinţifice,
umanitare, religioase, filantropice, sportive, de protecţie
a mediului, sociale şi comunitare ş.a.
(3) În conformitate cu prevederile legale, voluntarii încheie cu
organizaţiile locale, judeţene, ale sectoarelor municipiului
Bucureşti ale PSD şi ale PSD Diaspora, convenţii cu titlu
gratuit.
18 19
(4) Voluntarii sunt înscrişi în Registrul PSD de Evidenţă a
voluntarilor, bază de date realizată în format electronic,
organizată în conformitate cu Normele Metodologice
stabilite de Secretariatul general al PSD.

Secţiunea 1
Calitatea de membruARTICOLUL 11
Poate deveni membru al Partidului Social Democrat, pe
baza liberei adeziuni, orice cetăţean român care, potrivit
Constituţiei, are drept de vot fără deosebire de rasă,
naţionalitate, etnie, religie, sex, avere sau origine socială şi
care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) a împlinit vârsta de 18 ani;
b) recunoaşte Statutul PSD şi Programul Politic al
partidului;
c) are o conduită profesională, morală şi politică
corespunzătoare intereselor ţării şi ale partidului.

ARTICOLUL 6
Sediul central al partidului este în municipiul Bucureşti,
Şoseaua Kiseleff nr. 10, sector 1.
Secţiunea a 2-a
Definirea, scopurile şi obiectivele partidului
ARTICOLUL 7
PSD este persoană juridică de drept public, asociaţie cu
caracter politic, care contribuie la exercitarea voinţei politice
a cetăţenilor, îndeplinind o misiune publică garantată de
Constituţie.
ARTICOLUL 8
(1) PSD este un partid de stânga modern şi progresist,
un partid naţional cu vocaţie europeană, membru al
Partidului Socialiştilor Europeni şi al Internaţionalei
Socialiste, continuatorul tradiţiei de peste 100 de ani a
social-democraţiei româneşti.
(2) PSD promovează doctrina social-democrată fundamentată
pe principiile de libertate, dreptate socială, echitate,
egalitate de şanse şi solidaritate.
(3) PSD este un partid deschis care se adresează prin
întreaga sa activitate politică tuturor categoriilor sociale,
cetăţenilor care consideră munca şi creativitatea elemente
fundamentale ale existenţei şi formării personalităţii.
(4) PSD stimulează competiţia internă pentru promovarea
în structurile de partid, ale administraţiei publice centrale
sau locale, precum şi în Parlament, a acelor membri care
au demonstrat o pregătire profesională recunoscută, o
probitate morală necontestată, îndeplinesc criteriile de
selecţie statutare şi respectă normele stabilite prin decizii
sau hotărâri ale organelor de conducere ale PSD.
ARTICOLUL 9
(1) PSD promovează şi susţine statul de drept, democratic şi
social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile
cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane,
dreptatea şi pluralismul politic, reprezintă valori supreme,
în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi a
idealurilor Revoluţiei din Decembrie 1989.
(2) PSD militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a
independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a
ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale.
(3) PSD promovează valorile şi interesele naţionale, contribuie
la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri
şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează
participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii.
(4) PSD acţionează pentru respectarea Constituţiei României
şi a legilor ţării, a formei republicane de guvernământ,
promovează principiul separării puterilor în stat şi
militează pentru asigurarea unor raporturi corecte între
individ, societatea civilă şi stat.

ARTICOLUL 10
Partidul Social Democrat urmăreşte numai obiective politice, f) recunoaşte şi susţine rolul femeii în familie şi în
societate, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi
şi promovează accesul la reprezentare proporţională
a femeilor în toate funcţiile şi structurile sale politice;
g) promovează programe şi acţiuni de formare şi afirmare
a tineretului;
h) acţionează pentru ocrotirea sănătăţii şi protecţia
mediului;
i) apără drepturile şi libertăţile omului;
d) elaborează şi susţine programe concrete de protecţie
socială şi de asigurare a locurilor de muncă pentru
categoriile defavorizate, aplicând imperativul justiţiei
sociale; promovează solidaritatea umană, spiritul
comunitar de întrajutorare, respectul persoanei şi al
familiei, în vederea creşterii coeziunii sociale şi a unor
relaţii de respect între cetăţean şi instituţiile statului;

Secţiunea a 2-a
Relaţia PSD cu Sindicatele
ARTICOLUL 226
(1) PSD sprijină activităţile specifice sindicatelor în vederea
realizării efective a măsurilor de protecţie socială,
garantării dreptului la muncă, combaterii şomajului,
asigurării unui trai decent tuturor categoriilor de cetăţeni ai
ţării, promovării unei legislaţii care să asigure cadrul juridic
pentru manifestarea deplină a capacităţilor creatoare şi
garantării drepturilor salariaţilor.
(2) PSD acţionează pentru apărarea drepturilor membrilor de
sindicat ce decurg din legislaţia muncii şi din contractele
118 119
colective de muncă.
(3) PSD iniţiază periodic consultări cu sindicatele pentru
examinarea problemelor sociale ale salariaţilor, pentru
elaborarea unor proiecte de acte normative care privesc
raporturile de muncă şi protecţia socială.
ARTICOLUL 227
(1) Confederaţia sindicală cu care PSD încheie protocol de
colaborare la nivel naţional (CNSLR Frăţia) desemnează
reprezentanţi ai acesteia care să facă parte din conducerea
PSD de la toate nivelurile.
(2) Reprezentantul confederaţiei este asimilat funcţiei de
vicepreşedinte.

2. La nivelul structurilor naţionale de conducere 103
ARTICOLUL 186
Congresul stabileşte prin vot numărul membrilor Consiliului
Naţional, în conformitate cu limitele statutare.
ARTICOLUL 187
(1) Pentru alegerea Preşedintelui Consiliului Naţional, în
cadrul primei întruniri a Consiliului, se desemnează prin
vot o comisie de propuneri alcătuită din 5 membri.
(2) Comisia de propuneri îşi alege dintre membrii săi un
preşedinte.
(3) Comisia de propuneri analizează şi verifică respectarea
condiţiilor statutare pentru fiecare candidatură în parte şi
prezintă Consiliului Naţional concluziile sale, în cadrul
unui raport.
(4) Propunerile de candidatură care respectă condiţile
statutare sunt supuse aprobării Consiliului Naţional şi
înscrise pe buletinul de vot, în vederea exercitării votului
secret de către delegaţi.
(5) Modalitatea de atribuire a mandatului este în conformitate
cu procedura prevăzută la Art. 177 alin. 3.
ARTICOLUL 188
(1) În vederea verificării modului de respectare a normelor
statutare cu privire la alegerea delegaţilor la Congresul
PSD, delegaţii desemnează prin vot o Comisie de validare.
(2) Comisia de validare îşi alege dintre membrii săi un
preşedinte.
(3) Comisia de validare este alcătuită din 9-15 membri.
(4) Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor,
constată cvorumul statutar de şedinţă şi prezintă
Congresului un raport.
ARTICOLUL 189
(1) În vederea numărării voturilor exprimate pentru alegerea
organelor naţionale de conducere în cadrul Congresului,
delegaţii desemnează prin vot o Comisie de numărare a
voturilor.
(2) Comisia de numărare îşi alege dintre membrii săi un
preşedinte.
(3) Comisia de numărare este alcătuită din 15–25 membri.
(4) Comisia de numărare verifică şi centralizează voturile
exprimate, constată atribuirea mandatelor şi comunică
106 107
Congresului rezultatul votului, printr-un raport. CAPITOLUL VI
STRUCTURILE INTERNE ALE PSD
ARTICOLUL 190
În cadrul Partidului Social Democrat, în conformitate cu
prevederile legale şi ale prezentului Statut, sunt constituite
şi funcţionează structuri interne, care au obiective specifice
anumitor categorii sociale şi profesionale.
ARTICOLUL 191
Structurile interne ale PSD îşi pot constitui organizaţii proprii
în cadrul organizaţiilor PSD de la toate nivelurile.
CAPITOLUL V
PROCEDURA DE ALEGERE A ORGANELOR DE
CONDUCERE ALE PSD
Secţiunea 1
La nivelul organizaţiilor de pe raza teritorială a
secţiilor de votare, organizaţiilor locale, judeţene,
de sector şi a municipiului Bucureşti
ARTICOLUL 175
(1) În vederea alegerii Biroului organizaţiei şi a Consiliului
organizaţiei, după caz, Adunarea generală sau Conferinţa
desemnează prin vot, dintre participanţi/delegaţi, o
Comisie de propuneri.
(2) Comisia de propuneri îşi alege dintre membrii săi un
preşedinte.
ARTICOLUL 176
Comisia de propuneri este alcătuită astfel:
a) 3-5 membri la nivelul Adunărilor generale ale
organizaţiilor constituite pe raza teritorială a secţiilor
de votare;
b) 5-7 membri la nivelul Adunărilor Generale/Conferinţelor
organizaţiilor locale şi, după caz, ale organizaţiilor
constituite pe raza teritorială a centrelor de votare din
sectoarele municipiului Bucureşti;
c) 7-9 membri la nivelul Conferinţelor organizaţiilor
judeţene, ale sectoarelor şi municipiul Bucureşti.
ARTICOLUL 177
(1) Comisia primeşte şi analizează toate propunerile de
candidaţi desemnaţi în prealabil de Adunări generale
sau Conferinţe, după caz, sau candidaturile din rândul
membrilor, depuse la începutul lucrărilor, atât pe cele
pentru funcţii individuale de conducere, cât şi pe cele
de membrii ai organelor de conducere colective sau
ai comisiilor, după caz; verifică respectarea condiţiilor
statutare pentru fiecare candidatură în parte şi prezintă
Adunării generale sau Conferinţei concluziile sale, în
cadrul unui raport.
(2) Propunerile de candidatură care respectă condiţiile
statutare sunt supuse aprobării Adunării generale sau
Conferinţei, după caz, şi înscrise pe buletinul de vot, în
vederea exercitării votului secret de către participanţi/
delegaţi.
(3) Adunarea generală sau Conferinţa, după caz, poate să
decidă prin vot modalitatea de atribuire a mandatelor.
Acestea pot fi atribuite direct (în situaţia în care candidaţii
obţin majoritatea voturilor exprimate sau dacă obţin cel
mai mare număr de voturi) sau prin exercitarea a două
tururi de scrutin, la care vor participa candidaţii care au
obţinut primele două locuri în ordinea descrescătoare a
voturilor primite, situaţie în care mandatul va fi atribuit
candidatului care obţine cel mai mare număr de voturi
valabil exprimate.
ARTICOLUL 178
(1) Numărul membrilor Biroului organizaţiei PSD constituite
la nivelul sectiei de votare este stabilit, în conformitate cu
limitele statutare, prin hotărâre a Biroului sau a Comitetului
Executiv al organizaţiei locale, după caz.
(2) Numărul membrilor Biroului şi al Consiliului organizaţiei
locale a PSD, după caz, este stabilit, în conformitate cu
limitele statutare, prin hotărâre a Comitetului Executiv al
organizaţiei judeţene sau al sectorului.
102 103
(3) Numărul membrilor Biroului, Consiliului, Comisiei de
Arbitraj şi Integritate Morală şi Comisiei de Control
Financiar Intern, la nivelul organizaţiei judeţene/de
sector/a municipiului Bucureşti este stabilit, în conformitate
cu limitele statutare, prin hotărâre a Comitetului Executiv
Naţional.
ARTICOLUL 179
(1) În vederea verificării modului de respectare a normelor
statutare cu privire la organizarea Adunărilor generale
sau, după caz, a Conferinţelor organizaţiilor locale,
judeţene, ale sectoarelor, a municipiului Bucureşti şi a
PSD Diaspora, acestea desemnează prin vot, dintre
participanţi/delegaţi o Comisie de validare.
(2) Comisia de validare îşi alege dintre membrii săi un
preşedinte.
ARTICOLUL 180
Comisia de validare este alcătuită astfel:
a) 5-7 membri la nivelul Adunărilor generale/Conferinţelor
organizaţiilor locale şi, după caz, ale organizaţiilor
constituite pe raza teritorială a centrelor de votare din
sectoarele municipiului Bucureşti;
b) 7-9 membri la nivelul Conferinţelor organizaţiilor
judeţene, ale sectoarelor şi a municipiul Bucureşti.
ARTICOLUL 181
Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor, după caz,
constată cvorumul statutar de şedinţă şi prezintă Adunării
generale sau Conferinţei un raport.
ARTICOLUL 182
(1) În vederea numărării voturilor exprimate în cadrul Adunărilor
generale sau, după caz, a Conferinţelor organizaţiilor
locale, judeţene, ale sectoarelor, a municipiului Bucureşti
şi a PSD Diaspora, acestea desemnează prin vot dintre
participanţi/delegaţi o Comisie de numărare a voturilor.
(2) Comisia de numărare îşi alege dintre membrii săi un
preşedinte.
ARTICOLUL 183
Comisia de numărare este alcătuită astfel:
a) 5-7 membri la nivelul Adunărilor generale/Conferinţelor
organizaţiilor locale şi, după caz, ale organizaţiilor
constituite pe raza teritorială a centrelor de votare din
sectoarele municipiului Bucureşti;
b) 7-9 membri la nivelul Conferinţelor organizaţiilor
judeţene, ale sectoarelor şi a municipiul Bucureşti.
ARTICOLUL 184
Comisia de numărare verifică şi centralizează voturile
exprimate, constată atribuirea mandatelor şi comunică
Adunării generale sau Conferinţei rezultatul votului, printr-un
raport.
Secţiunea a 2-a
La nivelul structurilor naţionale de conducere
ARTICOLUL 185
(1) În vederea alegerii organelor naţionale de conducere ale
PSD se constituie Comisia de propuneri.
(2) Comisia de propuneri este alcătuită din Preşedintele PSD,
Secretarul general şi preşedinţii organizaţiilor judeţene, ai
organizaţiilor de sector şi al municipiului Bucureşti.
(3) Comisia de propuneri îşi alege dintre membrii săi un
preşedinte.
104 105
(4) Comisia primeşte şi analizează toate propunerile de
candidaţi, desemnaţi în prealabil de Conferinţele
judeţene, ale sectoarelor, a municipiului Bucureşti şi a
PSD Diaspora, sau candidaturile din rândul membrilor,
depuse la începutul lucrărilor, atât pe cele pentru funcţii
individuale de conducere, cât şi pe cele de membrii ai
organelor de conducere colective sau ai comisiilor, după
caz, verifică respectarea condiţiilor statutare pentru fiecare
candidatură în parte şi prezintă Congresului concluziile
sale în cadrul unui raport.
(5) Propunerile de candidatură care respectă condiţiile
statutare sunt supuse aprobării Congresului şi înscrise pe
buletinul de vot, în vederea exercitării votului secret de
către delegaţi.
(6) Congresul poate să decidă prin vot modalitatea de
atribuire a mandatelor. Acestea pot fi atribuite direct
(în situaţia în care candidaţii obţin majoritatea voturilor
exprimate sau dacă obţin cel mai mare număr de voturi)
sau prin exercitarea a două tururi de scrutin, la care vor
participa candidaţii care au obţinut primele două locuri în
ordinea descrescătoare a voturilor primite, situaţie în care
mandatul va fi atribuit candidatului care obţine cel mai
mare număr de voturi valabil exprimate.
ARTICOLUL 186
Congresul stabileşte prin vot numărul membrilor Consiliului
Naţional, în conformitate cu limitele statutare.
ARTICOLUL 187
(1) Pentru alegerea Preşedintelui Consiliului Naţional, în
cadrul primei întruniri a Consiliului, se desemnează prin
vot o comisie de propuneri alcătuită din 5 membri.
(2) Comisia de propuneri îşi alege dintre membrii săi un
preşedinte.
(3) Comisia de propuneri analizează şi verifică respectarea
condiţiilor statutare pentru fiecare candidatură în parte şi
prezintă Consiliului Naţional concluziile sale, în cadrul
unui raport.
(4) Propunerile de candidatură care respectă condiţile
statutare sunt supuse aprobării Consiliului Naţional şi
înscrise pe buletinul de vot, în vederea exercitării votului
secret de către delegaţi.
(5) Modalitatea de atribuire a mandatului este în conformitate
cu procedura prevăzută la Art. 177 alin. 3.
ARTICOLUL 188
(1) În vederea verificării modului de respectare a normelor
statutare cu privire la alegerea delegaţilor la Congresul
PSD, delegaţii desemnează prin vot o Comisie de validare.
(2) Comisia de validare îşi alege dintre membrii săi un
preşedinte.
(3) Comisia de validare este alcătuită din 9-15 membri.
(4) Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor,
constată cvorumul statutar de şedinţă şi prezintă
Congresului un raport.
ARTICOLUL 189
(1) În vederea numărării voturilor exprimate pentru alegerea
organelor naţionale de conducere în cadrul Congresului,
delegaţii desemnează prin vot o Comisie de numărare a
voturilor.
(2) Comisia de numărare îşi alege dintre membrii săi un
preşedinte.
(3) Comisia de numărare este alcătuită din 15–25 membri.
(4) Comisia de numărare verifică şi centralizează voturile
exprimate, constată atribuirea mandatelor şi comunică raportul

CAPITOLUL IV
STRUCTURA NAŢIONALĂ
Secţiunea 1
Congresul Partidului Social Democrat
ARTICOLUL 129
Congresul este forul suprem de conducere al Partidului Social
Democrat, se constituie din delegaţi aleşi de Conferinţele
organizaţiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în
baza Normei de reprezentare stabilită de prezentul Statut şi
se întruneşte o dată la patru ani, la convocarea Consiliului
Naţional.
ARTICOLUL 130
(1) Congresul se desfăşoară statutar în prezenţa a cel puţin
2/3 din numărul delegaţilor cu drept de vot. În cazul în care
cvorumul nu este întrunit, se iniţiază o nouă convocare
la care Congresul este statutar indiferent de numărul de
delegaţi prezenţi.
(2) Data şi locul desfăşurării Congresului se stabilesc de către
Consiliul Naţional al PSD.
ARTICOLUL 131
(1) La lucrările Congresului PSD pot participa ca invitaţi
personalităţi ale vieţii politice, economice, academice,
universitare, ştiinţifice, culturale, juridice, artistice,
sportive şi din alte domenii, reprezentanţi ai Internaţionalei
Socialiste, ai Partidului Socialiştilor Europeni, ai partidelor
social democrate sau socialiste, precum şi ai altor partide
democratice din ţară şi din străinătate.
(2) Lista invitaţilor este stabilită de Biroul Permanent Naţional
76 77
luând în considerare propunerile formulate de către
organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti şi ale PSD
Diaspora.
ARTICOLUL 132
Congresul PSD are următoarele atribuţii:
a) adoptă sau modifică, prin hotărâre, Statutul PSD, cu
votul a cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi;
b) adoptă sau modifică Programul Politic şi Programul de
Guvernare ale partidului;
c) validează alegerile interne pentru Preşedintele PSD,
desfăşurate în baza Regulamentului de organizare a
alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al partidului,
elaborat de Biroul Permanent Naţional şi aprobat de
Comitetul Executiv Naţional;
d) validează scrutinul electoral intern pentru desemnarea
candidatului PSD la funcţia de Preşedinte al României,
desfăşurat în baza Regulamentului de organizare
a alegerilor pentru desemnarea candidatului PSD
pentru funcţia de Preşedinte al României, elaborat
de Biroul Permanent Naţional şi aprobat de Comitetul
Executiv Naţional;
e) alege şi revocă prin vot secret Secretarul general;
f) alege sau revocă, prin vot secret, 18 vicepreşedinţi ai
partidului, după cum urmează:
– 8 vicepreşedinţi aleşi pe cele 8 regiuni de dezvoltare
ale României;
– 7 vicepreşedinţi aleşi în ordinea descrescătoare a
voturilor;
– 3 vicepreşedinţi aleşi dintre candidaţii propuşi
de cele trei organizaţii judeţene şi a municipiului
Bucureşti care au înregistrat cele mai bune rezultate
electorale ale PSD, ca medie a procentelor obţinute
la alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi
prezidenţiale.
g) alege şi revocă membrii Consiliului Naţional, ai
Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală şi
ai Comisiei Naţionale de Control Financiar Intern;
h) validează candidatul PSD la funcţia de prim-ministru,
la propunerea Comitetului Executiv Naţional;
i) hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Preşedinte,
vicepreşedinţi, Secretar general şi de Consiliul
Naţional;
j) hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Comisia
Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală şi de Comisia
Naţională de Control Financiar Intern;
k) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor luate
de Consiliul Naţional, de Comitetul Executiv Naţional,
precum şi contestaţiile împotriva Comisiei Naţionale
de Arbitraj şi Integritate Morală şi a Comisiei Naţionale
de Control Financiar Intern;
l) adoptă rezoluţii cu privire la teme de interes naţional;
m) hotărăşte dizolvarea partidului.
ARTICOLUL 133
(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea lucrărilor Congresului
PSD, Comitetul Executiv Naţional numeşte Comisia de
pregătire a Congresului, la propunerea Preşedintelui,
coordonată de către Secretarul general.
(2) Comisia elaborează documentele şi programul de
desfăşurare ale Congresului şi le supune aprobării
Consiliului Naţional al PSD; documentele aprobate
se trimit spre dezbatere organizaţiilor judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
78 79
ARTICOLUL 134
(1) Congresul Extraordinar al PSD se convoacă la solicitarea
Consiliului Naţional, a Comitetului Executiv Naţional, a
Grupurilor Parlamentare ale PSD din cele două Camere
sau a cel puţin 16 Consilii judeţene ale organizaţiilor PSD.
(2) Congresul Extraordinar al PSD este alcătuit din delegaţi
aleşi de către Conferinţele extraordinare ale organizaţiilor
judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform Normei de
reprezentare prevăzută în prezentul Statut.
(3) Congresul Extraordinar al PSD se convoacă pentru
exercitarea atribuţiilor statutare, precum şi pentru
următoarele situaţii:
a) în cazul organizării alegerilor locale, parlamentare,
europarlamentare sau prezidenţiale, la termen sau
anticipate, pentru pregătirea acestora sau evaluarea
rezultatelor;
b) pentru modificarea Statutului PSD sau a Programului
Politic al partidului;
c) în situaţii deosebite.
Secţiunea a 2-a
Preşedintele Partidului Social Democrat
ARTICOLUL 135
(1) Preşedintele partidului conduce activitatea generală
a partidului, activitatea Comitetului Executiv Naţional
şi a Biroului Permanent Naţional şi răspunde în faţa
Congresului de activitatea politică a Partidului Social
Democrat.
(2) Preşedintele PSD este ales sau revocat de către toţi
membrii de partid în cadrul alegerilor interne desfăşurate
în baza Regulamentului de organizare a alegerilor pentru
funcţia de Preşedinte al partidului, elaborat de Biroul
Permanent Naţional şi aprobat de Comitetul Executiv
Naţional.
ARTICOLUL 136
Preşedintele partidului este şi Preşedintele Comitetului
Executiv Naţional şi al Biroului Permanent Naţional şi este
ales pentru un mandat de patru ani.
ARTICOLUL 137
(1) Preşedintele PSD are următoarele atribuţii principale:
a) prezidează lucrările Congresului;
b) prezidează şedinţele Comitetului Executiv Naţional
şi ale Biroului Permanent Naţional şi coordonează
activitatea acestora;
c) reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice
centrale şi locale, precum şi cu alte partide sau
organizaţii din ţară sau străinătate;
d) numeşte trezorierul partidului, la propunerea
preşedintelui Comitetului Financiar Naţional, avizată
de către Secretarul general;
e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile
Congresului sau care reies din prevederile prezentului
Statut.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele partidului
emite decizii.
ARTICOLUL 138
Preşedintele PSD poate solicita Consiliului Naţional al
partidului votul de încredere pentru activitatea desfăşurată
de Biroul Permanent Naţional.
80 81
Secţiunea a 3-a
Preşedintele de Onoare al PSD
ARTICOLUL 139
(1) La nivelul Partidului Social Democrat se instituie funcţia de
Preşedinte de Onoare.
(2) Desemnarea Preşedintelui de Onoare al PSD se face prin
vot de către Congres de regulă pentru un mandat de patru
ani, dintre personalităţile recunoscute ale partidului.
(3) Propunerea pentru candidatul la funcţia de Preşedinte de
Onoare se face de către Preşedintele PSD.
ARTICOLUL 140
Preşedintele de Onoare al PSD participă cu drept de vot la
lucrările organelor naţionale de conducere ale partidului.
Secţiunea a 4-a
Secretarul general al PSD
ARTICOLUL 141
Secretarul general al PSD este ales prin vot secret de către
Congresul partidului pentru un mandat de patru ani.
ARTICOLUL 142
(1) Secretarul general al PSD coordonează Secretariatul
general al PSD format din 7-9 secretari executivi şi are
următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea curentă de partid la nivel
central, comunicarea internă cu organizaţiile judeţene,
a municipiului Bucureşti şi a PSD Diaspora, precum
şi comunicarea partidului cu instituţiile şi autorităţile
publice centrale sau locale şi cu alte partide sau
organizaţii din ţară sau străinătate;
b) coordonează activitatea de organizare a evenimentelor
naţionale ale partidului;
c) conduce activitatea de resurse umane, gestiunea
carierei politice, precum şi activitatea de audit intern;
d) conduce serviciile administrative la nivel central şi
încheie raporturi de muncă în vederea asigurării
acestora:
e) organizează activitatea de pregătire a lucrărilor şi a
documentelor necesare desfăşurării Congresului,
Consiliului Naţional, Comitetului Executiv Naţional şi
Biroului Permanent Naţional;
f) elaborează proiectele Regulamentelor şi ale Normelor
Metodologice de organizare şi funcţionare internă;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile
Congresului sau care reies din prevederile prezentului
Statut.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Secretarul general emite
decizii.
ARTICOLUL 143
(1) Secretariatul general al PSD este alcătuit din 7-9 secretari
executivi ai partidului având atribuţii stabilite prin hotărârea
Comitetului Executiv Naţional, la propunerea Secretarului
general.
(2) Secretarii executivi sunt desemnaţi şi revocaţi de Comitetul
Executiv Naţional la propunerea Preşedintelui PSD, după
consultarea Secretarului general.
general.
82 83
Secţiunea a 5-a
Vicepreşedinţii PSD
ARTICOLUL 144
Congresul PSD alege vicepreşedinţii partidului în conformitate
cu Art. 132 lit. f).
ARTICOLUL 145
Vicepreşedinţii PSD au atribuţii stabilite de Comitetul
Executiv Naţional al PSD, la propunerea Preşedintelui PSD,
în conformitate cu domeniul de competenţă profesională al
fiecăruia.
Secţiunea a 6-a
Consiliul Naţional al PSD
ARTICOLUL 146
Consiliul Naţional al PSD este organul de conducere al
partidului în intervalul dintre două Congrese şi se întruneşte
anual, de regulă în luna octombrie şi, în mod extraordinar, la
convocarea Comitetului Executiv Naţional.
ARTICOLUL 147
Consiliul Naţional al PSD este ales prin vot secret de Congres
pentru o perioadă de patru ani.
ARTICOLUL 148
Consiliul Naţional al PSD este alcătuit din maxim 1001
membri, aleşi dintre candidaţii desemnaţi de Conferinţele
judeţene, a municipiului Bucureşti şi a PSD Diaspora sau
propuşi de Congres, precum şi câte 25 de reprezentanţi
ai fiecăreia dintre structurile interne ale partidului (TSD,
OFSD, OPSD, LAL), desemnaţi de Comitetele Executive ale
acestora, 25 de reprezentanţi ai centralei sindicale CNSLR
Frăţia, desemnaţi de conducerea acesteia şi 10 reprezentanţi
ai asociaţiilor de revoluţionari cu care PSD are încheiat
protocol de colaborare la nivel naţional.
ARTICOLUL 149
(1) Organizaţiile judeţene, a municipiului Bucureşti şi a PSD
Diaspora propun candidaţi pentru funcţia de membru al
Consiliului Naţional, conform Normei stabilite de Comitetul
Executiv Naţional.
(2) Dintre candidaţii propuşi trebuie să facă parte: preşedinţii
organizaţiilor judeţene, preşedinţii organizaţiilor de
sector şi al organizaţiei PSD a municipiului Bucureşti,
preşedintele PSD Diaspora, senatorii, deputaţii şi
europarlamentarii PSD, preşedinţii structurilor interne de
femei, tineret şi pensionari, preşedinţii şi vicepreşedinţii
Consiliilor Judeţene Administrative, primarii municipiilor
reşedinţă de judeţ şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti,
primarul general, primari de oraşe şi comune, precum şi
alţi membri ai partidului.
ARTICOLUL 150
Consiliul Naţional al PSD are următoarele atribuţii:
a) alege şi revocă prin vot secret Preşedintele Consiliului
Naţional;
b) validează componenţa Comitetului Executiv Naţional
şi a Biroului Permanent Naţional;
c) asigură punerea în aplicare a hotărârilor Congresului;
d) hotărăşte constituirea de alianţe politice cu alte
partide, în baza protocoalelor de asociere încheiate
în condiţiile legii, precum şi comasarea prin fuziune
sau absorbţie cu alte partide sau formaţiuni politice, la
84 85
propunerea Comitetului Executiv Naţional;
e) dezbate şi aprobă anual Rapoartele de activitate
ale Preşedintelui partidului, Secretarului general,
Preşedintelui Consiliului Naţional, vicepreşedinţilor
PSD, şefilor de departamente, ale liderilor de grupuri
parlamentare, precum şi ale structurilor interne ale
partidului;
f) stabileşte strategia de organizare a campaniilor
electorale prezidenţiale, parlamentare,
europarlamentare şi locale;
g) validează activitatea şi hotărârile Comitetului Executiv
Naţional;
h) soluţionează contestaţiile formulate împotriva
hotărârilor de sancţionare adoptate de Comitetul
Executiv Naţional;
i) soluţionează divergenţele între Consiliile organizaţiilor
judeţene, respectiv al organizaţiei PSD a municipiului
Bucureşti şi Comitetul Executiv Naţional în legătură
cu desemnarea candidaţilor pentru alegeri legislative;
j) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al partidului
şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
k) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile
Congresului sau care reies din prevederile prezentului
Statut.
ARTICOLUL 151
Preşedintele Consiliului Naţional al PSD este ales prin vot
secret de către Consiliul Naţional al PSD, pentru un mandat
de patru ani, coordonează activitatea Consiliului şi are
următoarele atribuţii:
a) prezidează şedinţele Consiliului Naţional;
b) coordonează activitatea forumurilor, ligilor, asociaţiilor
constituite în cadrul partidului la nivel naţional;
c) urmăreşte respectarea hotărârilor adoptate de
Consiliul Naţional;
d) primeşte, prin delegare, atribuţii din partea Preşedintelui
Partidului Social Democrat;
e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile
Consiliului Naţional sau care reies din prevederile
prezentului Statut.
ARTICOLUL 152
(1) În cadrul Consiliului Naţional al PSD se organizează
Departamente structurate pe domenii de activitate în care
sunt cuprinşi membri ai Consiliului Naţional şi specialişti
din domeniile respective, membri şi simpatizanţi PSD.
(2) Departamentele au următoarele atribuţii:
a) elaborează studii, strategii şi programe ale PSD
specializate pe domenii de activitate;
b) elaborează secţiuni specifice din cadrul Programului
de Guvernare al PSD;
c) monitorizează activitatea ministerelor şi a instituţiilor
cu atribuţii specifice pentru fiecare dintre domeniile de
activitate ale Departamentelor;
d) analizează legislaţia în vigoare şi proiectele de lege;
e) elaborează strategii şi mesaje cu referire la activitatea
curentă a Guvernului şi a instituţiilor aflate în
subordinea acestuia;
f) îndeplinesc alte atribuţii stabilite prin hotărârile
Consiliului Naţional sau prin hotărârea Preşedintelui
Consiliului Naţional.
ARTICOLUL 153
(1) Domeniile de activitate ale Departamentelor precum şi
şefii acestora se stabilesc, la propunerea Preşedintelui
Consiliului Naţional, de către Comitetul Executiv Naţional.
86 87
(2) Şefii Departamentelor sunt asimilaţi din punct de vedere
politic cu vicepreşedinţii partidului.
(3) Conducerea Departamentelor este exercitată de către un
Birou de conducere alcătuit din: Preşedintele Consiliului
Naţional, coordonatorul general al departamentelor, şefii
de departamente şi trei secretari nominalizaţi de Grupurile
Parlamentare al PSD din Senat şi Camera Deputaţilor,
respectiv de către Secretarul general al PSD.
(4) În activitatea lor, şefii Departamentelor de specialitate pot
propune o conducere a departamentului alcătuită din 1-3
vicepreşedinţi şi un secretar, cu aprobarea Preşedintelui
Consiliului Naţional.
(5) Activitatea Departamentelor de specialitate se desfăşoară
în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare al
Departamentelor, elaborat de Biroul de conducere al
Departamentelor, aprobat de Comitetul Executiv Naţional.
ARTICOLUL 154
(1) Consiliul Naţional poate hotărî la propunerea Biroului
Permanent Naţional organizarea în cadrul partidului
de forumuri, ligi, asociaţii, cluburi şi alte organisme, cu
membrii PSD sau în parteneriat, pentru promovarea în
societatea românească a strategiilor din Programul Politic
al PSD. Relaţia partid-sindicate precum şi alte parteneriate
sunt stabilite de către Biroul Permanent Naţional.
(2) Activitatea forumurilor, ligilor, asociaţiilor, cluburilor ş.a.
se organizează conform prevederilor Regulamentelor de
organizare şi funcţionare proprii, aprobate de Consiliul
Naţional PSD.
(3) În cadrul PSD funcţionează: Forumul Naţional al
Muncitorilor; Forumul Naţional al Agricultorilor; Forumul
Naţional al Ecologiştilor; Forumul Naţional al Oamenilor
de ştiinţă, cultură şi artă ş.a..
(4) În vederea elaborării de programe şi strategii ale PSD în
domeniile de interes ale partidului se pot constitui Consilii
Consultative pe probleme de analiză politică, imagine şi
relaţii cu mass-media; organizare şi resurse umane.
(5) Consiliul Consultativ al PSD pentru Problemele
Minorităţilor Naţionale desfăşoară activităţi pentru
identificarea problemelor specifice cu care se confruntă
minorităţile naţionale din România şi elaborează soluţii şi
propuneri adecvate pentru rezolvarea lor.
(6) Activităţile prevăzute la aliniatele (1)–(5) sunt coordonate
de preşedintele Consiliului Naţional al PSD.
Secţiunea a 7-a
Comitetul Executiv Naţional
ARTICOLUL 155
(1) Comitetul Executiv Naţional al PSD este organul de
conducere şi de decizie al partidului care coordonează
activitatea acestuia între şedinţele Consiliului Naţional.
(2) Comitetul Executiv National al PSD se întruneşte lunar sau
ori de câte ori este necesar, la convocarea Preşedintelui
PSD, a Biroului Permanent Naţional sau a cel puţin 1/3 din
numărul membrilor săi.
ARTICOLUL 156
(1) Comitetul Executiv Naţional se constituie din: Preşedintele
PSD, Preşedintele de Onoare al PSD, Secretarul general
al PSD, vicepreşedinţii PSD, Preşedintele Consiliului
Naţional, preşedinţii organizaţiilor judeţene, ai sectoarelor,
al organizaţiei PSD a municipiului Bucureşti şi al PSD
Diaspora, Preşedintele CFN, preşedinţii structurilor
interne de tineret, femei şi pensionari, preşedintele Ligii
Aleşilor Locali, reprezentantul centralei sindicale cu care
88 89
PSD încheie protocol de colaborare la nivel naţional.
(2) La lucrările Comitetului Executiv Naţional participă,
fără drept de vot, preşedinţii celor două Camere
ale Parlamentului, primul-ministru, liderii grupurilor
parlamentare şi ministerial, purtătorul de cuvânt al
PSD, dacă nu ocupă una din funcţiile enunţate la alin.
(1), precum şi secretarii executivi ai PSD, preşedintele
CNAIM, preşedintele CNCFI şi trezorierul.
ARTICOLUL 157
Şedinţa Comitetului Executiv Naţional este statutară în
prezenţa a 2/3 din numărul membrilor acestuia menţionaţi
la art.156 alin.(1) şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii
membrilor prezenţi.
ARTICOLUL 158
Comitetul Executiv Naţional are următoarele atribuţii:
a) analizează, dezbate şi hotărăşte asupra proiectelor de
Program Politic, strategie electorală, precum şi asupra
alianţelor politice şi electorale;
b) hotărăşte asupra Programului de Guvernare,
Programului legislativ, structura şi reprezentanţii
partidului în Guvern;
c) propune Consiliului Naţional încheierea de alianţe
politice cu alte partide, în baza protocoalelor de
asociere încheiate în condiţiile legii, precum şi
comasarea prin fuziune sau absorbţie cu alte partide
sau formaţiuni politice;
d) stabileşte protocoale de colaborare cu patronatele,
confederaţiile sindicale sau alte structuri ale societăţii
civile;
e) elaborează strategia de selecţie, pregătire, formare şi
promovare a resurselor umane ale partidului;
f) hotărăşte asupra organizării şi desfăşurării alegerilor în
cadrul structurilor teritoriale ale partidului;
g) hotărăşte asupra propunerilor de dizolvare a
Consiliului sau a Biroului/Comitetului Executiv al
organizaţiei locale, după caz, pentru încălcarea gravă
a prevederilor Statutului, desemnează conduceri
interimare si stabileşte măsuri pentru organizarea de
noi alegeri în organizaţia respectivă;
h) soluţionează contestaţiile formulate împotriva
hotărârilor pronunţate de Consiliile organizaţiilor
judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti;
i) hotărăşte, în situaţii excepţionale, pentru încălcări
grave ale Statutului sau pentru prejudicii majore aduse
PSD, sancţionarea cu excludere din partid a oricăruia
dintre membrii PSD, cu 2/3 din voturile membrilor săi;
j) la propunerea Preşedintelui partidului, poate hotărî
dizolvarea Birourilor Permanente ale organizaţiilor
judeţene, de sector şi a municipiului Bucureşti;
k) informează Consiliul Naţional în legătură cu activitatea
desfăşurată între şedinţele acestuia;
l) coordonează campaniile electorale ale PSD
pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare,
europarlamentare şi locale, precum şi campania
de informare şi promovare a poziţiei PSD asupra
referendumurilor;
m) iniţiază şi realizează relaţiile PSD pe plan intern şi
internaţional cu alte partide şi organizaţii politice sau
apolitice, precum şi cu sindicatele şi patronatele;
n) înfiinţează şi coordonează publicaţiile centrale ale
PSD;
o) confirmă propunerile de candidaţi ai PSD pentru
Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European,
pentru fiecare circumscripţie electorală;
90 91
p) confirmă propunerile de candidaţi pentru organele
administraţiei publice locale în funcţiile de preşedinţi
şi vicepreşedinţi ai Consiliilor Judeţene Administrative,
de primari ai municipiilor şi sectoarelor şi de primar
general al municipiului Bucureşti;
q) coordonează activitatea structurilor interne ale PSD
(TSD, OFSD, OPSD, LAL) şi validează Conferinţele
naţionale ale acestora;
r) aprobă Regulamentele de organizare şi funcţionare
ale tuturor organismelor şi a structurilor interne ale
partidului, la propunerea Biroului Permanent Naţional,
dacă Statutul PSD nu prevede altfel;
s) aprobă Regulamentele proprii de organizare şi
funcţionare ale Grupurilor Parlamentare ale PSD din
Camera Deputaţilor, Senat şi Parlamentul European,
precum şi al Grupului ministerial al membrilor PSD ai
Guvernului;
ş) aprobă Regulamentul de organizare a alegerilor
interne pentru funcţia de Preşedinte al partidului;
t) aprobă Regulamentul de organizare a scrutinului intern
pentru desemnarea candidatului PSD pentru funcţia
de Preşedinte al României;
ţ) aprobă Regulamentul privind desfăşurarea Adunărilor
generale, a Conferinţelor şi a Congresului, precum
şi modalităţile concrete de desemnare a delegaţilor
şi de depunere a candidaturilor pentru organele de
conducere teritoriale, judeţene/sector, ale organizaţiei
PSD a municipiului Bucureşti, ale PSD Dispora şi
pentru organele de conducere centrale;
u) numeşte preşedintele Comitetului Financiar Naţional,
la propunerea Preşedintelui partidului, cu avizul
Secretarului general;
v) validează rezultatul votului din cadrul grupurilor
parlamentare privind propunerile de candidaţi pentru
funcţii în Birourile Permanente ale Senatului şi
Camerei Deputaţilor şi pentru conducerea Grupurilor
Parlamentare ale PSD;
w) validează deciziile Biroului Permanent Naţional cu
privire la depunerea moţiunii de cenzură împotriva
Guvernului, suspendarea Preşedintelui României
şi acordarea votului de încredere pentru Guvern, în
urma consultării prin vot a Grupurilor Parlamentare ale
PSD, de către Biroul Permanent Naţional;
x) stabileşte domeniile de activitate pe care le
coordonează vicepresedinţii, în baza propunerilor
Preşedintelui PSD;
y) desemnează şi revocă secretarii executivi ai PSD, la
propunerea Secretarului general;
z) îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin hotărârile
Consiliului Naţional sau care reies din prevederile
prezentului Statut.
Secţiunea a 8-a
Biroul Permanent Naţional
ARTICOLUL 159
Biroul Permanent Naţional este organul operativ de analiză
şi decizie al partidului între şedinţele Comitetului Executiv
Naţional şi se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este
necesar, la convocarea Preşedintelui partidului.
ARTICOLUL 160
(1) Biroul Permanent Naţional este constituit din: Preşedintele
PSD, Preşedintele de Onoare al PSD, Secretarul general
al PSD, Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, 18
vicepreşedinţi ai PSD, preşedintele CFN, liderii naţionali
92 93
ai TSD, OFSD, OPSD, LAL, precum şi reprezentantul
centralei sindicale cu care PSD încheie protocol de
colaborare la nivel naţional.
(2) La lucrările Biroului Permanent Naţional participă,
fără drept de vot: coordonatorul Departamentelor
Consiliului Naţion

Într-o formulare simplificată.., iată cum sună „justiția pe înțelesul tuturor”:
«Justiția este un gard putred din nuiele, revopsit la 4 ani în culoare majorității politice, printre care cățeii se strecor, dulăii îl sar, iar fraierii suportă rigorile legii»