Secretele unui condamnat la moarte
Tribunalul Militar Bucureşti a reconfirmat condamnarea la moarte a lui Constantin Răuţă • Fost ofiţer DIE, trecut în tabăra NATO, acesta a lucrat în proiecte strategice ca sistemele de sateliți sau telescopul Hubble • Constantin Răuţă a fost trimis de Nicolae Andruţă Ceauşescu să pună microfoane la Casa Albă • Fostul ofiţer DIE a fugit de pe aeroportul din New York • Richard Nixon i-a acordat azil politic în ciuda presiunilor făcute de Nicolae Ceauşescu • Primele imagini cu cele mai secrete însemne ale Securității
Zilele trecute, Tribunalul Militar Teritorial București a reconfirmat condamnarea la moarte a unui român. Este vorba despre celebrul Constantin Răuță, fost ofițer în cadrul direcției tehnice a Departamentului de Informații Externe din cadrul Securității (UM 0920/M-500), fugit „la dușman” în timpul unei misiuni în SUA. Astfel, Răuță rămâne singurul român condamnat la pedeapsa capitală, pentru că s-a dezis de regimul comunist și a trecut în tabăra NATO.
Totul se întâmplă în România, o țară care în 1990 a abrogat pedeapsa cu moartea. Cazul nu ar fi ajuns atât de cunoscut dacă, ardeleanul nu se încăpățâna să dea cu tifla regimului comunist chiar și după ce a defectat, Răuță participând (după ce a primit azil politic în SUA) la numeroase activități de protest organizate peste ocean. A deranjat atât de tare, încât, conducerea DIE de la vremea aceea a ajuns să-i negocieze asasinarea chiar cu temuta mafie. Subliniem faptul că, rămas peste ocean, fostul locotenent major DIE Răuță a avut parte de o carieră fulminantă. După ce a primit azil politic și drept de muncă pe teritoriul american, inginerul electronist a fost angajat prin concurs la cel mai mare centru de cercetări NASA, Goodard Space Flight Center, din Greenbelt Maryland, fiind cooptat în proiecte strategice importante ca sistemele de sateliți, telescopul Hubble sau scutul anti-rachetă.
Dealtfel, ca o recunoaștere a calităților sale, anul trecut, statul român i-a înapoiat cetățenia și cartea de identitate la care avea dreptul. După 1989, la intervenția noilor aliați, au fost reabilitați dezertori DIE celebri ca Ion Mihai Pacepa sau Liviu Turcu. Unii au primt înapoi gradele și bunurile care le-au aparținut. Constantin Răuță face notă discordantă. De ce în anul 2012, într-o Românie cu pretenții de stat democratic, fostul inginer-ofițer DIE (care a făcut cu 40 de ani înaintea tuturor românilor pasul către alianțele euro-atlantice) mai este considerat trădător ? Ce secrete ale statului comunist a luat cu el peste ocean Constantin Răuță? Sunt numai câteva întrebări la care vom încerca să răspundem în continuare.
Știi numele meu. Și ăsta este secret de stat!
Undeva la începutul anilor ’70, un tânăr inginer absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații, Constantin Răuță, câștiga prin concurs două burse în domeniul calculatoarelor, în lumea liberă (una dintre burse se referea la o specializare de şase luni în Italia, cealaltă în Franța). După facultate, ardeleanul este angajat ca proiectant la IPROCHIM Bucureşti, apoi la Direcția de Organizare și Control din cadrul Ministerului Industriei Chimice. Era necăsătorit.
Pe vremea aceea, pentru a putea pleca în Occident, orice om obișnuit trebuia să lupte cu birocrația comunistă. Se depuneau nenumărate cereri, la care conducerea de partid și de stat dădea sau nu avize (cerere de ieșire din țară, viză de pașaport, viză de intrare în țările respective, etc). În cazul tânărului Răuță, aceste avize întârziau să apară. Plecarea la bursele câștigate prin concurs părea un vis nerealizabil. Până într-o zi când, tânărul inginer este chemat de Romanov, șeful de personal al ministerului, ofițer acoperit în cadrul DIE.
„Vrei să pleci. Știu cine te poate ajuta „, i-a spus șeful de personal lui Constantin Răuță pe drum spre biroul ministrului Industriei Chimice. După o scurtă prezentare, ministrul Mihail Florescu (evreu la origine, pe numele real Iacobi Iancu) îl conduce pe Răuță în sala de consiliu a ministerului. Într-o încăpere ferită de ochii lumii, pe scaun, îi aștepta cineva. „Dânsul este Constantin Răuță”, spuse ministrul Florescu. „Bine, bine. Te rog să ne lași singuri”, ordonă necunoscutul și Florescu dispăru ca o umbră. „Eu sunt Nicolae Ceaușescu”, se prezentă omul fără să se ridice de pe scaun. Apoi, văzând surprinderea tânărului, își întări spusele: colonel Nicolae Andruță Ceaușescu, directorul Direcției de Personal din cadrul DIE. „Dar ce este DIE?”, bâigui încurcat Răuță. „Spionajul extern”, răspunse plin de importanță Andruță.
Sesizând o undă de mirare, generalul îi explică răbdător tânărului inginer în ce consta întâlnirea lor. Răuță nu putea pleca la nicio specializare afară, chiar dacă își câștigase pe merit bursele. Nu era căsătorit, nu avea copii, pe scurt, nu prezenta nicio garanție că se va mai întoarce din Occident. Exista o singură soluție – pentru a pleca, inginerul putea să intre în spionajul extern. „Dacă nu vrei, vom găsi noi alt Răuță. Mai ales acum că știi secrete de stat, nu mai poți pleca nicăieri”, spuse ultimativ fratele președintelui țării. „Ce secrete de stat tovarășu’ colonel? Eu lucrez aici, la centrul de calcul!”, spuse încurcat Constantin Răuță. „Știi numele meu. Și asta este secret de stat!”, concluzionă Andruță Ceaușescu.
Încadrarea în DIE, singura şansă de ieşire din ţară
La 1 Iunie 1971, Răuță a fost încadrat în DIE și a depus jurământul militar. A lucrat o perioadă ca ofițer-inginer la Direcția Tehnică M-500 (condusă de
colonelul Vasile Goga), compartimentul Depistări, pază și alarmare, cu sediul într-o anexă a Consiliului de Miniștri și folosit ca instituție de acoperire pentru T.O. Constantin Răuță a realizat planurile instalațiilor de pază și protecție pentru serviciul tehnic, pentru sediul central DIE de pe strada Batiște cunoscut ca „Banca” și pentru reședința lui Nicolae Ceaușescu din cartierul Primăverii. Astăzi, Răuță afirmă că a acceptat să facă parte din spionajul extern pentru că nu avea altă șansă de ieșire din țară. Nu putea pleca să-și urmeze visul decât dacă făcea pact cu diavolul. Ulterior, a încercat să-l tragă pe sfoară, lucru confirmat de fuga sa în SUA. De altfel, chiar rapoartele șefilor săi direcți (declasificate recent) menționează lipsa de interes a ofițerului în munca de spionaj. Într-o discuție, pentru prima oară, Constantin Răuță ne-a povestit că DIE a dorit să-l infiltreze la o firmă dinNapolicare avea legătură cu Flota a IV-aamericană.
Constantin Răuţă a fost trimis de Nicolae Andruţă Ceauşescu să pună microfoane la Casa Albă • Fostul ofiţer DIE a fugit de pe aeroportul dinNew York• Richard Nixon i-a acordat azil politic în ciuda presiunilor făcute de Nicolae Ceauşescu.
Așteptându-l pe Răuță
Constantin Răuță a rămas în Statele Unite la data de 24 noiembrie 1973, fugind de pe aeroportul dinNew York, în timp ce aștepta avionul cătreWashington.
Foştii săi colegi îşi aduc aminte că Răuţă era așteptat de ofițerii acoperiți din cadrul Misiunii Permanente a României la ONU, conduși de colonelul Neculae Ropotean (fost profesor de limbă engleză). O fotografie unică îi prezintă pe câțiva dintre aceștia în așteptare chiar în ziua în care Răuță a hotărât să fugă. Martorii oculari ai momentului povestesc că Ropotean l-a așteptat la filtru mai bine de o oră pe „diplomatul” Răuță. Când a înțeles că acesta a dispărut, s-a întors la subordonații săi alb ca varul la față și le-a spus doar atât: „Gata, nu mai e. A fugit la americani!”.
Oficial, Constantin Răuță fusese trimis să în misiune pe linie de „T.O.” să verifice aparatura din dotarea rezidențelor (lectorate în limbaj DIE)WashingtonșiNew York, în perspectiva vizitei președintelui Nicolae Ceaușescu în SUA. Neoficial… Într-un interviu recent, Răuță vorbește pentru prima oară despre o misiune secretă, încredințată de colonelul Nicolae Andruță Ceaușescu. Răuţă dă de înțeles că ar fi fost trimis de fratele președintelui să pună microfoane chiar la Casa Albă sub ochii serviciilor secrete americane. Acesta i-ar fi interzis orice discuție cu șefii săi ierarhici despre această problemă. Conform rapoartelor și analizelor olografe realizate de UM 0920/I.C 8-9 DIE (Notă raport privind analiza situației unor ofițeri din UM 0920 care au trădat în timp ce se aflau în misiune în exterior – Strict Secret Ex. Unic NR. c/1668 din 29 IX 1979), în momentul plecării, diplomatul DIE avea asupra sa, „geanta cu scule” și un plic diplomatic sigilat. Despre „geanta cu scule” cum numeau anchetatorii DIE valiza ardeleanului nu se dau detalii. Răuță dă de înţeles că în valiza respectivă avea microfoanele, emițătoarele și antenele, echipamente destinate Casei Albe. Oficial, Răuță a fost condamnat de instanțele regimului comunist pentru înaltă trădare prin transmitere de secrete către NATO, o alianță din care și România face parte astăzi. El neagă toate aceste acuzaţii.
„Ca urmare, prin menținerea condamnării la moarte (133/02.09. 1974), eu sunt acuzat că am transmis secrete de stat României!”, conchide Răuță.
Însemnele sacre ale DIE
La capitolul dezvăluiri, „condamnatul la moarte” Constantin Răuță a fost destul de zgârcit. Cu siguranță că are multe de spus despre instituția în care a activat pentru scurtă vreme. Cu ajutorul lui, dar și din surse proprii, am reușit să aflăm câteva din cele mai ascunse secrete ale Departamentului de Informații Externe al Securității. Astăzi știm cu siguranță că omul avea asupra lui sigiliul diplomatic cu numărul 164, ștampila ofițerului de la T.O., pașaportul diplomatic în care Ambasada SUA la București menționa că Răuță va însoți delegația oficială a RSR la Casa Albă, un plic diplomatic și geanta cu scule din metal. Cât despre conținutul acesteia din urmă… „Eu am declarat acum la procurorul militar care era conținutul genții mele și a pus-o imediat în dosarul secret. Nu înțeleg de ce ?!”, spune cu mirare Răuţă.
El povestește că în ziua plecării, autoritățile americane l-au cazat la un hotel din NewJersey, unde membri Misiunii Permanente a României laNew Yorknu aveau acces. În seara aceea, în ciuda semnalelor negative de la București, președintele SUA Richard Nixon a hotărât să îi acorde azil politic. Nicolae Ceaușescu amenința Casa Albă că-și va anula vizita dacă Răuță și geanta sa nu-i sunt înapoiați. La hotelul în care stătea românul s-au prezentat patru ofițeri FBI conduși de Jay Katzin (reprezentant al Statelor Unite la Misiunea ONU din New York) care au ridicat geanta și plicul. Fără să întrebe nimic. I-au lăsat cheile, pașaportul și sigiliile. Ulterior, valiza și plicul diplomatic au fost înapoiate oficialilor români cu mențiunea că nu au fost deschise. Așa am avut noi șansa să examinăm pentru prima dată o parte din însemnele sacre ale DIE. Sigiliul diplomatic era folosit în special la asigurarea valizei din metal. Însemnul din bronz era gravat cu un model extrem de elaborat, iar pe spate avea un număr. 164 în cazul lui Răuță. După cum spune acesta, sigiliul era imposibil de duplicat. Pentru sigilare se folosea o ceară specială furnizată de centrala MAE sau de sediile consulatelor României din străinătate. Valiza nu se putea deschide decât prin ruperea sigiliului diplomatic. Cel de-al doilea însemn era folosit în loc de semnătură. Ofițerii din categoria lui Constantin Răuță nu semnau niciodată documente dacă se aflau în misiune externă. Puneau o ștampilă folosind o cerneală simpatică ce nu putea fi vizualiztă decât în spectru infraroșu. Sigiliul personal al lui Răuță cuprinde la mijloc literele TO, iar pe margini CR ( probabil inițialele ofițerului) și literele GE .SSD. Cheia valizei era absolut banală. Pe capacul sigiliului este inscripționat ACME 3, probabil o referință la Antrepriza Construcții Montaj Energetic sector 3. O altă fațetă a biografiei legendate a inginerului Răuță Constantin.
MONICA MACOVEI – PARTE ACTIVA A “RETELEI CATALIN VOICU” – IMPLICATA IN MAREA CRIMINALITATE ORGANIZATA
(RELATIA TRAIAN BASESCU- VIKTOR BOUT- TRAFIC ARMAMENT- continuare 5)
„Este o premiera ca s-a descoperit acest caz, altfel, eu cred ca astfel de lucruri se intampla de mult timp” afirma Monica Macovei in 9 aprilie 2010, referindu-se la “reteaua Catalin Voicu”.
Nu doar “o intamplare”- ar trebui adaugat- dar si o “defectiune” a retelei, motiv pentru care trebuiau “opriti sa vorbeasca’, prin orice mijloace, toti cei care ar putea-o face.
Monica Macovei omitea insa sa spuna ca afirmatia era facuta cu spaima, caci se referea si la sine, ca parte a generic numitei “retele Catalin Voicu”.
Ca sa fie foarte clar:
Monica Macovei este parte a (generic) numitei “retele Catalin Voicu” inca de la (foarte) inceputurile anilor 1990 cand, efectiv “peste noapte” si fara sa aiba vreun merit deosebit, ajungea, fara concurs, la propunerea procurorului-sef al Capitalei, Viorel Spanu, in pozitia de sef al Biroului de Supraveghere Cercetari Penale, Audiente si Relatii cu Presa din cadrul Procuraturii Municipiului Bucuresti- “sarind”, cel putin ciudat, treptele, din pozitia sa anterioara de procuror la Procuratura sector 1 Bucuresti.
Pentru “meritul” de a fi “omis” rezolvarea cazurilor de mare infractionalitate aflate in directa legatura cu (generic) “reteaua Catalin Voicu”, Monica Macovei avea sa fie promovata, cu DEROGARE DE LA LEGE, in 1993, pe postul de procuror la Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Pentru a ocupa acest post, conform legii, era nevoie de cel putin 15 ani vechime (conditie pe care Monica Macovei nu o indeplinea in acel moment- ea intrand in Procuratura in 1 septembrie 1982, dupa absolvirea Facultatii de Drept).
Interesant este ca pentru promovarea Monicai Macovei- in pofida legii!- la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, procurorul general din epoca, Vasile Manea Dragulin avea sa intocmeasca o cerere care nu doar ca a fost aprobata, dar Petre Ninosu (ministrul Justitiei) avea sa si dispuna, derogatoriu, reducerea cu o treime a vechimii necesare pentru accederea in numita functie pentru Monica Macovei.
Rolul Monicai Macovei la Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie trebuia sa fie acelasi ca si in pozitia ocupata anterior: sa previna si/sau sa “omita” rezolvarea dosarelor de mare criminalitate in care erau implicati- sau care puteau duce la- membrii sau colaboratorii (generic) “retelei Catalin Voicu”.
In 5 decembrie 2011, efectiv ingrozita de declaratia lui Victor Ponta anume ca, daca va castiga alegerile, va baga puterea de atunci la inchisoare pentru faradelegile comise, Monica Macovei simtea nevoia psihanalitica de a se referi din nou la “reteaua Voicu” mentionand ca este o „retea mafiota” de influentare a justitiei – adica una de judecatori si procurori corupti, pentru ca “altfel un politician nu poate trimite oameni in inchisoare”. Monica Macovei afirma ca acea retea mafiota din justitie inca mai exista.
Ceea ce omitea sa spuna Monica Macovei este ca acea retea mafiota din procuratura si justitie era bine ancorata in “realitatea lucrurilor” cu sprijinul sau direct- si ca ea insasi era parte a ei. Desigur, acum ca om politic care – asa cum singura marturisea procedand la omisiunea elocventa – “putea trimite oameni la inchisoare”.
Cum s-a constituit „reteaua” (a carei parte este Monica Macovei- alaturi de altii):
A. Initiator al retelei (ale carei inceputuri se regasesc in decembrie 1989- ianuarie 1990) este generalul Dumitru Iliescu (Mitica Iliescu). In decembrie 1989 era marior de TAB-uri. In 26 decembrie 1989 a constituit o grupare militara, cu un „nucleu” de patru ofiteri MapN avand ca scop „declarat” protectia fizica a membrilor marcanti ai „noului val” politic din Romania acelui moment. (Mitica Iliescu avea sa fie seful SPP in perioada 1992-1996). Printre cei „recrutati” in decembrie 1989 ase numara si locotenentul major Gabriel Naghi (cel ce avea sa fie sef SPP in perioada 2000-2005).
Amanunt esential in context: Inainte de 1989, Dumitru Iliescu (Mitica Iliescu)- ofiter MApN- a fost, o perioada, secretar UTC la Comitetul Politic Superior al Armatei.
B. Catalin Voicu: in decembrie 1989 era capitan la Statul Major General al MApN. A fost „distribuit” de Mitica Iliescu (initiator al nucleului structurii de protectie a „noului val” de demnitari ai Romaniei- structura care avea sa ajunga, dupa cateva etape, in 26 iulie 1991, SPP) pe langa procurorul general al Romaniei. Sarcina sa (primita de la capul, vizibil, retelei- Mitica Iliescu) a fost de a-si consolida relatiile cu procurori si judecatori – profitand de pozitiile ocupate- si de a crea o retea, la acel nivel, prin care sa fie acoperite viitoarele operatiuni de criminalitate organizata. Reteaua trebuia extinsa cu noi membri (din zona mentionata) dispusi sa coopereze. Pe de alta parte, trebuiau eliminati din structuri oamenii incomozi sau necooperanti.
Cum a ajuns „parte a retelei” Monica Macovei:
Tatal Monicai Macovei- Vasile Gherghescu – a fost colonel si instructor la Sectia Militara si Probleme de Justitie- sector MAI- a CC al PCR, unde l-a cunoscut foarte bine pe Mitica Iliescu.
Promovarile nejustificate (una dintre ele, cu derogarea de la lege) ale Monicai Macovei dupa decembrie 1989 au la baza “recomandarea” lui Catalin Voicu (avand influenta data fiind pozitia sa la Procuratura General;a)- care, la randul sau, fusese informat asupra numelui Monicai Macovei de catre Mitica Iliescu (in urma garantiilor date de vechea sa relatie cu tatal Monicai Macovei).
Monica Macovei a devenit, astfel, cu buna stiinta, parte a (generic) “retelei Voicu” care a protejat marea criminalitate organizata in Romania (si traficul tigari- armament).
Sincopa Cochinescu:
In 27 august 1996 Nicolae Cochinescu ajungea procuror general al Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.
A fost o „sincopa de influenta” a ‚retei Voicu” (Nicolae Cochinescu nefiind parte a acesteia si nesupunandu-i-se).
In urma unui control al activitatii procuroarei Monica Macovei s-a scos la iveala faptul ca aceasta avea nesolutionate aproape 200 de dosare- dintre care, multe, referitoare la marea criminalitate organizata (este inutil de mentionat faptul ca aveau legatura cu „reteaua Voicu”, unele conducand chiar periculos de aproape, la traficul de armament- deci la Traian Basescu si la relatia cu Viktor Bout). In urma acestei constatari, Monica Macovei a trebuit sa paraseasca procuratura (in 1997 a devenit avocat- sustinand interesele marii criminalitati organizate, asa cum am aratat, punctual, in textele postate anterior).
(Un comentariu: o parere larg impartasita este ca Nicolae Cochinescu a aflat de implicarea Monicai Macovei in marea criminalitate organizata- pe care o acoperea in calitatea sa de procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie- dar a ezitat sa afirme public acest lucru pentru a nu intina imaginea institutiei.
Opinie personala: a gresit).
In august 1997, „reteaua” a reactionat impotriva lui Cochinescu si, prin intermediul lui Valeriu Stoica (parte a „retelei”, ca si Monica Macovei)- mai exact in urma unui raport intocmit de acesta in calitate de ministru al Justitiei – Nicolae Cochinescu a fost eliberat din functie. In locul sau a fost numit Sorin Moisescu- acesta neridicand probleme din perspectiva ‚retelei” (nici a lui Traian Basescu, ministru al Transporturilor, in epoca – „cap de pod” si parte activa a traficului de armament, in colaborare cu Viktor Bout).
Anul 1997- activitatea retelei continua (beneficiind si de protectia lui Traian Basescu):
In 5 februarie 1997, Dumitru (Mitica) Iliescu este trecut in rezerva cu gradul de general de divizie (avea sa fie reactivat- dar asta tine de o alta parte a dezvaluirilor).
In locul sau avea sa fie numit, sef la SPP, Nicu Anghel (la randul sau, parte a „retelei”).
Mitica Iliescu, impreuna cu fostul adjunct al SPP, Gheorghe Aradavoaice, avea sa infiinteze, in 1997, Grupul International de Protectie si Paza (GIPP) cu fonduri furnizate de Adrian Costea (personaj care a declansat un celebru scandal, anchetat de o comisie rogatorie; GIPP a ajuns in atentia acestei comisii).
GIPP a fost implicat in operatiuni de mare criminalitate organizata (de exemplu, in Tigareta II- am detaliat in postari precedente).
Monica Macovei- avocat in epoca (oficial, avocat al uneia dintre formele implicate, in mod dovedit, in operatiuni de criminalitate transfriontaliera, trafic tigari- armament) s-a ocupat de mistificarea documentelor si stergerea urmelor acestor operatiuni, colaborand foarte strans cu GIPP.
(va urma)
MONICA MACOVEI, PIESA IMPORTANTA IN MAREA CRIMINALITATE ORGANIZATA- RETEAUA CATALIN VOICU: TIGARETA II
(TRAIAN BASESCU- VIKTOR BOUT- TRAFIC ARMAMENT- continuare 7)
Monica Macovei a ajuns in 1993 procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie fara a indeplini conditiile legale ( dar cu sustinerea influentei retele de criminalitate organizata avandu-o ca exponenti pe Dumitru Iliescu si Catalin Voicu).
Pana in 1997 (cand, in urma descoperirii gravelor nereguli comise, a fost obligata de situatie sa paraseasca Parchetul) Monica Macovei a “tinut in sertar” dosarele de mare criminalitate organizata in care erau implicati indivizi apartinand- sau colaboratori ai- retelei Dumitru Iliescu- Catalin Voicu (retea din care facea parte si Monica Macovei).
Un exemplu il reprezinta dosarele intocmite in urma unei “defectiuni” a retelei Dumitru Iliescu- Catalin Voicu. In acestea apare exact Catalin Voicu in cauze legate de crontrabanda cu tigari (tigari= armament). Dosarele au fost musamalizate de Monica Macovei
In pofida faptului ca SPP a afirmat in repetate randuri ca nu a efectuat niciodata zboruri speciale pentru transportul unor materiale, ca nu a solicitat astfel de aprobari si nici nu s-a implicat in operatiuni cu tigari, incepand cu 1995 (pana la demisia formala din SPP- si trecerea in colaborarea de afaceri cu firma GIPP a lui Dumitru Iliescu) Catalin Voicu a preluat transporturi de tigari de pe aeroportul Otopeni.
Astfel, in 6 septembrie 1995, cand era ofiter activ al SPP, Catalin Voicu a preluat de pe Otopeni un transport destinat marii contrabande cu tigari, in care era implicata firma “Candles Impex”. Intrucat au aparut probleme in perioada preluarii, Catalin Voicu a reusit sa stopeze evenimentele care puteau periclita operatiunea legitimandu-se (cu siguranta celui care stie ca are spatele asigurat, inclusiv la Parchet prin Monica Macovei)- in epoca, Buletinul de Identitate al lui Catalin Voicu avea seria DE, nr. 805785.
In 15 septembrie 1995, Catalin Voicu a asigurat preluarea unui alt transport de tigari de contrabanda (firma Razvan Trading SRL). Una dintre masinile care au avut acces pe platforma cargo Otopeni pentru preluarea transportui era a lui Catalin Voicu (B-01-ZSD).
Important ca element infractional este faptul ca in 15 septembrie 1995 forma Razvan Trading SRL nu avea incheiat obligatoriul contract cu AIBO.
O alta masina care a asigurat transportul tigarilor de pe Otopeni a fost B-95-DMM, condusa de Dumitru Diaconu – NUME IMPORTANT ca veriga care apare, ulterior, in operatiunea “Tigareta II” legat de GIPP, de Dumitru (Mitica) Iliescu si de transportul tigarilor de contrabanda.
Incepand cu 1997 Monica Macovei ajunge avocat al firmei Business Woman (apartinand lui Jamal Al Atm si lui Gheorghe Florica; firma era implicate direct in contrabanda cu tigari si in facilitarea traficului tigari –armament, realizat via colaborarea Traian Basescu- Viktor Bout); Dumitru (Mitica) Iliescu infiinteaza, cu banii lui Adrian Costea, firma GIPP (implicata atat in contrabanda cu tigari cat si in sustinerea traficului tigari- armament) iar Catalin Voicu demisioneaza (prima oara) din SPP intrand in afaceri (a se citi operatiuni de mare criminalitate organizata) cu acesta. Tripleta Dumitru Iliescu- Catalin Voicu- Monica Macovei continua sa functioneze in operatiuni de mare criminalitatye organizata (implicandu-se si in traficul tigari- armament, realizat de tandemul Traian Basescu, pe atunci ministru al Transporturilor – Viktor Bout).
Traficul cu tigari prin firmele lui Jamal Al Atm (al caror avocat a fost, incepand cu 1997, Monica Macovei- aceasta realizand si falsificarea documentelor) era facilitat de personaje importante (cuprinse in reteaua Dumitru Iliescu- Catalin Voicu) precum: colonel Mihai Panzariu (director general al Vamilor), amiral Cico Dumitrescu, Gica Danila (comisar sef al Garzii Financiare), Dumitru Badescu (general SRI, seful diviziunii C – Contrainformatii Economice) si altii.
Bazandu-se pe sprijinul acestor personaje din retea, Jamal Al Atm Jamal a preluat, intre 1995 – 1997 (cand Monica Macovei ocupa un post important in Parchet) de la firma Papastratos cele mai multe tigari de contrabanda existente pe piata din Romania.
Monica Macovei i-a asigurat, la nivel Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, protectia necesara in sensul stoparii oricaror cercetari privind folosirea de documente vamale false la punctele de vamuire Portul Nou si Portul Vechi Constanta, Zona Libera Agigea si Aeroportul Otopeni – astfel, Jamal Al Atm reusind sa devina unul dintre principalii piloni ai contrabandei cu tigari (tigari= armament).
Monica Macovei i-a asigurat lui Jamal Al Atm, in acea perioada, si protectie in sensul stoparii oricaror cercetari privind sustragerea de la plata impozitelor si taxelor catre stat si distribuirea tigarilor printr-o caracatita de firme-fantoma in care administratorii si actionarii figurau in acte doar cu numele, parasind Romania dupa infiintarea societatilor.
“Creierul” operatiunilor de contrabanda era colonel SRI George Dumitrescu (parte a retelei Dumitru Iliescu- Catalin Voicu), incadrat la Brigada AT din AIBO, a carui semnatura in calitate de reprezentant al Business Woman si Romolt (detinute de Jamal impreuna cu generalul Gheorghe Florica) apare in toate actele.
OPERATIUNEA INFRACTIONALA CARE AVEA SA DECLANSEZE CONTROLUL ACTIVITATII MONICAI MACOVEI LA PARCHETUL GENERAL:
Controlul privind activitatea procuroarei Monica Macovei (demarat in noiembrie 1996) nu avea sa fie declansat “ontamplator” de procurorul general Nicolae Cochinescu. Din ratiuni care au tinut de grija fata de imaginea institutiei, Cochinescu nu a spus vreodata adevarul despre Monica Macovei- rezumandu-se la a o lasa “sa plece” din Parchet.
Iata adevarul:
Pe 10 octombrie 1996, in urma unei informatii au fost descoperite pe Aeroportul Otopeni trei valize cu bani, continand 7.000 dolari si 500 milioane de lei in bancnote de cate 10.000 lei. La Otopeni s-a realizat un flagrant, cu sprijinul organelor abilitate. Banii au fost adusi de niste persoane ce posedau pasapoarte diplomatice si care si-au recunoscut fapta. In spatele acestei infractiuni se afla seful Agentiei economice a unei tari straine, complicele sau fiind Jamal Al Atm. De pe pozitia sa de procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Monica Macovei incercase sa musamalizeze totul.
In decembrie 1996, Monica Macovei recidiveaza (riscand, caci controlul privind activitatea ei era in desfasurare) si musamalizeaza o alta infractiune grava in care a fost implicat Jamal Al Atm. Mai exact: in 21 decembrie 1996, acelasi sef de Agentie economica este prins in flagrant cu 50.000 dolari falsi, la o casa de schimb valutar. In spatele acestei afaceri era tot Jamal Al Atm, care oferea un comision din suma ce o schimba diplomatului ce beneficia de imunitate.
In reteaua care s-a ocupat de traficul de tigari (si a facilitate traficul tigari- armament) – si implicati inclusiv in Tigareta II (16/17 aprilie 1998)- se regasesc, printre altii, in acea perioada, nume importante precum: general de brigada Mihai Stan (sef Protectie si Siguranta Informativa SPP- fost loctiilor al lui Virgil Magureanu in SRI); Francisc Radici (in epoca, lt. col., sef al compartimentului Filaj din DPSM/MApN – ulterior ajungand loctiitor al sefului DGIM; dupa alegerile prezidentiale din 2004- cand Traian Basescu a ajuns la Cotroceni- Francisc Radici a fost avansat la gradul de general si numit sef al DGIA); Claudiu Octavian Duma (SRI, legitimatie seria DO nr. 0271/01.09.1995), Dan Bojoga (SRI, legitimatie seria BO nr. 0322/01.09.1995), Dorel Molnar (SRI, legitimatie seria MO nr. 0459/01.09.1993), Radu Gheorghe Catalin (permis de acces in Aeroportul International Bucuresti Otopeni seria B nr. R 265005).
O remarca personala: cei mentionati faceau parte din SRI in 1998 (momentul Tigareta II)- dar, toti, angajati in “perioada Magureanu”.
Revenind la numele Dumitru Diaconu (implicat in transportul tigarilor de contrabanda preluate de Catalin Voicu, in septembrie 1995, de la aeroportul Otopeni):
REMEMBER:
In postari precedente am precizat ca in noaptea 16/17 aprilie 1998, din totalul de 3000 de baxuri descarcate pe Otopeni militar au disparut 500 de baxuri.
Aceste baxuri au ajuns, in aceeasi noapte, la sediul firmei GIPP (apartinadu-i lui Dumitru Iliescu) care, in epoca, se afla in Cartierul Floreasca (str. Turbinei nr. 21).
Soferul autovehicului care a transportat baxurile “disparute” la sediul firmei GIPP in noaptea de 16/17 aprilie 1998 este Dumitru Diaconu, “om de incredere” al lui Catalin Voicu.
MONICA MACOVEI A FOST INREGISTRATA PE OTOPENI, IN NOAPTEA DE 16/17 APRILIE 1998 DE CAMERA 38- AIBO
Misterioasa femeie despre care s-a spus ca a fost prezenta pe Otopeni militar, in noaptea de 16/17 aprilie 1998, “preocupata” de descarcarea tigarilor din aeronava este Monica Macovei.
Iata detaliile:
In noaptea de 16/17 aprilie 1998, camera 38 (sistemul de supraveghere al AIBO) a inregistrand imagini edificatoare din aeroport si din exteriorul lui.
Camera 38, plasata pe Turnul de control era una mobila, prevazuta cu un transfocator puternic, fiind folosita in principal pentru urmarirea aeronavelor pe timpul apropierii finale pe panta de aterizare (incepand de la 4 km de pragul pistei), pe timpul contactului cu pista, franarii, degajarii pistei si rulajului pana la pozitia de parcare. Similar, avioanele erau urmarite la decolare, din momentul punerii in miscare din pozitia de parcare. In intervalul dintre aterizari si decolari, camera 38 monitoriza procedura de handling (alimentare, descarcare, incarcare etc.) la aeronavele din pozitiile de stationare.
Aeronava IL-76 (cuprinzand tigarile de contrabanda- si folosita la traficul tigari- armament) a fost ultima care a aterizat in noaptea de 16 aprilie1998, pana in 17 aprilie 1998- orele 06.00 a.m.- nemaifiind prevazuta o alta decolare sau aterizare.
Pe cale de consecinta, camera 38 a urmarit sistematic si a inregistrat handlingul derulat in cazul avionului IL-76 parcat la platforma militara, la o distanta de 950 m in linie dreapta de Turnul de control. Monitorizarea in cadrul ciclului de control a reliefat ca, in noaptea de 16/17 aprilie 1998, in jurul orelor 02.00, pe caseta s-a inregistrat plasarea unor autocamioane in apropierea avionului – initial, din aceste camioane fiind descarcate lazi lungi de tip militar. Lazile au fost incarcate in avion (tigarile fiind descarcate anterior) totul durand pana aproape de orele 05.00 a.m. (17 aprilie 1998)
Camera 38 a inregistrat si prezenta Monicai Macovei (care s-a ocupat si cu falsificarea cargo manifest, dupa cum am precizat anterior).
Unitatea brigazii Antiteroriste a SRI care era dispusa pe AIBO avea o cale optica trasa de la Dispeceratul Operativ al AIBO, primind de la acesta exact aceleasi imagini pe care, la randu-i, le inregistra pe caseta. Diferenta consta in faptul ca doar la AIBO exista comanda pentru trecerea de pe o camera pe alta, deplasarea camerelor mobile si utilizarea transfocatorului.
Ancheta privind “Tigareta II” a fost transferata Parchetului militar.
Procurorul (colonel) Mihai Popov avea sa afirme ca era in posesia unei casete video provenite de la SRI, care surprindea imagini filmate în noaptea de 16/17 aprilie 1998, pe Aeroportul Otopeni.
Dar, cadre din aceasta filmare au fost depuse la dosarul cauzei sub forma de fotografii (unele fotografii exista “ca rezerva la dosar”- printre care si a Monicai Macovei) ceea ce demonstreaza ca, de fapt, procurorii s-au aflat (si) in posesia filmarii AIBO.
Unul dintre fragmentele considerate “cheie” de procurori (pe principiul, “a bon entendeur, salut”?) este momentul iesirii din AIBO a echipajului IL-76, insotit de Dumitru Popescu, directorul firmei Quick Aerosevice.
ELEMENT-CHEIE ( Traian Basescu si Monica Macovei: a bon entendeur, salut!):
Firma Quick Aeroservice ’95 a fost infiintata de viceamiralul israelian (r) Shimon Naor, un veteran al operatiunii Iran – Contra.
Shimon Naor a coordonat peste 100 de transporturi cu arme prin intermediul firmei Quick Aero Service, similare cu cel din noaptea de 16/17 aprilie 1998. Pionul principal la Sofia era Iordan Zlatev din conducerea autoritatii aeriene civile, care asigura inmatricularea cu indicativul LZ – corespunzator Bulgariei, avioanelor straine.
Zlatev era partener in compania Sitrat Air cu Nachev -coproprietar al Air Charter Service.
Viktor Bout- traficantul de arme si colaboratorul lui Traian Basescu in astfel de operatiuni- era unul dintre actionarii principali ai Air Charter Service.
(va urma)
MONICA MACOVEI, IMPLICATA IN “CURATAREA” PIETEI UNIVERSITATII DE PROTESTATARI, IN 13 IUNIE 1990
In 13 iunie 1990, Monica Macovei era procuror la Procuratura sectorului 1 Bucuresti. A facut parte din grupul de procurori implicati in 13 iunie 1990, in “supravegherea” retinerii, imbarcarii in autobuzele Politiei si transportarii la unitatea de jandarmi de la Magurele a protestatarilor aflati in Piata Universitatii, in cadrul celebrei actiuni de “curatare a locului”.
Monica Macovei s-a deplasat, deopotriva cu alti procurori (unii, de la Procuratura Municipiului Bucuresti- precum Alexandru Tuculeanu, Cornel Popescu, Emil Dinu) la unitatea de jandarmi de la Magurele pentru a “supraveghea bunul mers” al lucrurilor.
In acea actiune, Monica Macovei a fost colaboratoarea generalului Corneliu Diamandescu (in epoca, seful IGP) – cel care ii raporta ministrului Chitac “am dat foc autobuzelor, conform intelegerii”- si cu generalul Batlan (seful Politiei Capitalei) – cel care declara despre protestatarii revoltati ca sunt “scursură din întreaga ţară, rebut social, canalii”.
Monica Macovei avea sa declare, ulterior, ca la unitatea de jandarmi de la Magurele era liniste si pace, retinutii nu prezentau urme de volenta si ca, in calmul general, dadeau declaratii “la mese” supravegheati (amical, s-ar deduce din tonul procuroarei Macovei) de politisti.
Iata ce afirma Monica Macovei referitor la acel moment: “13 iunie 1990. Eram procuror la fosta Procuratura a sectorului 1 si, impreuna cu alti doi colegi de la aceeasi unitate, am fost trimisi la Unitatea Militara de la Magurele (…) La Magurele, am vazut ca cei ridicati din Piata Universitatii stateau la mese si scriau declaratii sub supravegherea unor politisti. Nu am vazut nici un act de violenta”.
Orice comentariu este de prisos!
VICTOR PONTA, TINTA UNUI MIZERABIL SCENARIU CARE DENOTA PANICA SI DISPERARE
In cazul mizerabilului atac impotriva lui Victor Ponta- fals acuzat de plagiat- se regasesc TOATE elementele specifice scenariului- matca al declansarii scandalurilor (extinse inclusiv la aria internationala) din perioada guvernarii Nastase.
Acest lucru indica, fara putinta de tagada, ca, indiferent de cum s-ar numi, acum, “varfurile de lance” scenaristii (si regizorii) sunt aceiasi.
Ca si in perioada 2001- 2004 “reteta scenariului” este:
1. Scandalul este declansat in zona externa, printr-o publicatie si un jurnalist catre care sunt trimise, din Romania, datele care trebuie inserate intr-un articol.
2. Scandalul este extins in presa externa (prin preluarea, la comanda, a textului de catre alte publicatii; altfel spus, se declanseaza atacul de presa, pe reteta clasica: o publicatie lanseaza subiectul, iar altele, pregatite, il preiau amplificand scandalul.
Comentariu relevant:
In perioada 2000- 2004, pentru astfel de mizerii era folosit “Le Monde”- cu semnatura lui Mirel Bran.
Acum, initial, scandalul a fost declansat de un “condeier” german, specializat pe cartografie- si care, ulterior, s-a ocupat de oceanografie, de geografie- intr-o revista ecologista britanica, al carei corespondent este respectivul “autor” (despre competenta sa juridica, “vorbesc” de la sine pregatirea si preocuparile sale deja precizate).
Indiscutabil, acelasi text a fost scris si in germana- astfel ajungandu-se sa apara, aproape in paralel, in “Nature” si in Frankfurter Allgemeine Zeitung- ziar crestin-democrat de linie dura. FAZ vine, astazi, cu o completare “ciudata”- dar care intareste ideea sursei romanesti a scandalului: zice-se, Ponta ar fi copiat, in teza sa de doctorat, si din “Romania libera”; in acest caz, orice comantariu este de prisos, atat de stupida este acuza.
3.Scandalul este “importat” si preluat de presa romana (efectul vizat fiind psihologic- in opinia respectivilor scenaristi, un scandal este mai credibil in Romania daca este declansat in exterior- fiind preluat, aici, “cu nevinovatie”).
Un al doilea comentariu relevant:
Si in cazul prezentului scandal declansat via un condeier german s-a implicat masiv Le Monde (in varianta sa online- Le Monde.fr). Asta arata ca “amicii” otraviti ai guvernului Nastase se afla “la posturi” si actioneaza.
Le Monde,fr preia astazi (19 iunie 2012) scandalul sub titlul:
“BAC – Si vous plagiez, ne soyez pas premier ministre en Roumanie”.
ESENTIAL: textul aparut pe Le Monde.fr este postat, cu tenaticitate, online, in nenumarate “spatii” (de limba franceza).
Acest lucru indica “pregatirea terenului” in sensul tentativei de a-l ridiculiza si minimaliza pe Victor Ponta in spatiul politic francez (unde stanga a obtinut o victorie coplesitoare).
4. Scandalul este preluat in presa romana pedalandu-se, justificativ, pe aparitia textului in “Nature” si Frankfurter Allegemeine Zeitung.
Revista 22 are o “scapare psihanalitica”, indicand existenta scenariului declansarii scandalului “cu intentie si dedicatie”: astfel, sub semnatura lui Andrei Cornea sta scris (citez) “Sper că acum, cand se pregateste să plece la Bruxelles la Consiliul European, „doctorul” Ponta a aflat că d-na Merkel citeste constiincios FAZ. ”
Comentariu personal:
Fie Andrei Cornea si-a “pierdut pe drum” niste circumvolutiuni, fie imbatat de mirajul victoriei in batalia anti- Ponta a uitat sa-si ia precautii si a “vorbit” prea mult. Daca tacea… Dar, mai bine ca nu a tacut- astfel, ceea ce putea fi considerata doar o deductie a mea, devine realitate dovedita.
AMANUNT SEMNIFICATIV:
In mod evident, actiunea a fost declansata si desfasurata in graba, fara ca scenaristii si regizorii sa acorde timpul necesar organizarii minutioase a amanuntelor si “acordarii” detaliilor.
De la o publicatie la alta- dar si de la un articol la altul, in cadrul aceleeasi publicatii- detaliile esentiale difera intre ele (conform “urechismului” fiecarui autor).
Astfel, despre “intinderea” asa-zisei parti plagiate de Victor Ponta in lucrarea sa de doctorat- dar si despre dimensiunile lucrarii, aflam urmatoarele:
1. In Le Monde. fr (articolul “BAC- Si vous plagiez, ne soyez pas premier minsitre en Roumanie- aparut in 19 iunie 2012) se afirma (traduc in romana): ” mai mult de jumatate din teza de 432 de pagini (deci, cel putin 217 pagini- jumatate + 1; n.A.), a lui Victor Ponta, avand ca subiect functionarea Curtii Penale Internationale, publicata in 2003, in limba romana, reprezinta text copiat”;
2. Citez: “jumătate din lucrarea sa – 130 de pagini din 300, fără introducere și bibliografie, scrie FAZ, au fost preluate aproape fără modificări din altă parte” (conform Andrei Cornea- Revista 22/ 19 iunie 2012);
3. Citez: “Revista Nature si Frankfurter Algemeine Zeitung au scris, luni seara, ca premierul Romaniei, Victor Ponta, este acuzat de plagiat.(…) 200 din 400 de pagini din teza de doctorat scrisa de Victor Ponta in 2003 sunt copy-paste (revista 22/ 19 iunie 2012; articolul “De ce ai furat, procurorule?”, autor Dan Tapalaga).
Bref:
Citand aceleasi surse (revista “Nature” – si FAZ care, dupa cate se spune, ar fi preluat articolul din respectiva publicatie), despre teza lui Victor Ponta aflam ca are:
a.) 432 de pagini (conform Le Monde .fr).
b.) 300 de pagini, conform Revistei 22/ 19 iunie 2012 -Andrei Cornea (este greu, daca nu imposibil de presupus ca introducerea si bibliografia ar insuma 132 de pagini, astfel incat sa se ajunga la numarul total precizat in Le Monde.fr);
c.) 400 de pagini, conform Revistei 22/ 19 iunie 2012- Dan Tapalaga.
O astfel de “variatie” a unor date care sunt prezentate, penibil, ca fiind exacte, demonstreaza nu doar faptul ca atacul a fost declansat in graba, fara a se pune la punct amanuntele semnificative- dar si miscarea dezordonata, care tradeaza panica.
O carte, (o lucrare de doctorat)- cu indicarea momentului editarii- are un numar fix de pagini (am afirmat un truism necesar).
“Atacatorii” panicati ar trebui sa se puna de acord.
Cate pagini are teza de doctorat a lui Victor Ponta (teza despre care se spune ca a fost plagiata- si ca plagiatul ar fi fost constatat chiar de “ziaristi”, ceea ce presupune ca au vazut-o si au studiat-o): 432, 300, 400?
De asemenea, jalnicii “atacatori” ar trebui sa se puna de acord si asupra unui alt detaliu esential (chiar amanuntul- cheie).
Cate pagini au fost plagiate: cel putin 217 (cf. Le Monde.fr), 130 (cf Revista 22- Andrei Cornea), 200 (cf. Revista 22- Dan Tapalaga)?
Un alt amanunt care tradeaza ridicolul acestui atac denotand disperarea scenaristilor: au uitat sa-i puna de acord pe cei implicati asupra protectiei (sau dezvaluirii) surselor
Astfel:
“Autorul” (subliniez ghilimelele!) articolului din “Nature”, neamtul Quirin Schiermeier, afirma – cu demnitatea betivului care iese din carciuma- despre provenienta datelor asa-zidului plagiat comis de Victor Ponta: “Nu pot să vă dezvălui sursele noastre.” (deci, protejeaza sursa; jurnalistic, este corect).
Cei de la “Evenimentul zilei” -editia din 19 iunie 2012- nu au fost instruiti nici sa protejeze sursa, nici sa nu-l contrazica pe neamtul Quirin Schiermeier, distribuit de regizori in rolul principal.
Astfel, aflam (citez): “Profesorul universitar doctor Marius Andruh, preşedintele consiliului pentru recunoaşterea diplomelor universitare, a fost cel care a sesizat plagiatul premierului Victor Ponta”.
Informatia este de mare importanta.
Ce-l va fi manat “in lupta” pe Marius Andruh si de ce isi va fi riscat numele si demnitatea omului de stiinta implicandu-se in aceasta facatura nu doar abjecta, dar si jenant de prost croita si vizibil insailata cu ata alba?
Mao spunea (citez din memorie) “o minciuna spusa de un milion de ori sfarseste prin a fi perceputa ca adevar” (au mai afirmat si altii asta, dar Mao mi-a parut totdeauna cel mai aproape de un asemenea demers care necesita “rabdare aplicata” si conseventa).
Informatia despre asa-zisul plagiat comis de Victor Ponta este o mistificare murdara. Dar, repetata de multe ori- fara a fi contracarata- se va retine, aducand, daca nu prejudicii de imagine, cel putin “zambete furisate” dincolo de care s-ar ghici intrebarea “si daca…?”.
NU Victor Ponta este cel care trebuie sa contra-atace- dar altii, care trebuie sa faca zid, acum, in jurul lui.
In ceea ce il priveste, Victor Ponta a dat cel mai bun raspuns cu putinta cand a fost intrebat de jurnalisti cum comenteaza acuza de plagiat:
“Tot ma duc la Bruxelles in 28 iunie!” (precizand, pe de alta parte, fara inutile dezvoltari, ca teza sa de doctorat sta la dispozitie pentru orice verificare).
Este raspunsul pe care trebuie sa il dea, constant, Victor Ponta.
In ceea ce ma priveste, voi posta acest text pe cat mai multe bloguri.
Sper sa mi se alature si altii.
P.S.
In afara exceptionalei analize “Dottore”, postata de Adrian Nastase pe blogul sau, nimeni nu i-a mai venit alaturi tanarului premier- procuror Victor Ponta.
“Vad”, aici, aceleasi “umbre” ale celor din 2001-2004, cand se declansau atacurile impotriva Cabinetului- si premierului- Nastase.
Le transmit respectivilor (deocamdata!) doar:
“Mai imprastiati, baieti, mai imprastiati- si mai schimbati scenariile. Si invatati sa nu va mai tradati panica, prin actii si gesturi dezordonate”.
MONICAI MACOVEI, COMPLICE LA ASASINAREA OFITERULUI ACOPERIT SRI SORIN CRIVAT , CU SCOPUL STERGERII URMELOR DOSARULUI “ARMAMENTUL” SI UNOR PROBE DIN “TIGARETA II”
(TRAIAN BASESCU- VIKTOR BOUT- TRAFIC ARMAMENT- continuare 8)
In baza probelor trimise de Consiliului de Securitate al ONU, in martie 2002- cand Adrian Nastase era prim ministru- procurorul general, din epoca, al Romaniei a dispus inceperea unei anchete legate de traficul de armament, derulat pe teritoriul Romaniei in perioada 1997-1999. In dosar erau implicate (printre altii) generalul Constantin Degeratu, Traian Basescu (in calitate de ministru al Transporturilor), Viktor Bout si altii (exista si o Anexa la care ma voi referi). Traficul de armament se desfasurase cu implicarea unor firme (tigari- armament) “reprezentate” legal de Monica Macovei (in calitate de avocat si de falsificator de documente).
La sfarsitul anuluii 2004 dosarul era aproape finalizat- trebuind sa isi urmeze cursul.
O “secventa” esentiala a traficului de armament in perioda 1998-1999 fusese facuta cu fructuoasa colaborare Traian Basescu- Viktor Bout- Omar Hayssam, cu implicarea generalului Degeratu. Mai exact, in calitate de sef al Statului Major General al Armatei, generalul Degeratu fusese cel care autorizase acordul de survol si aterizare pentru rachetele Arsenalului Armatei, exportate de Omar Hayssam (intr-o tara supusa embargoului international. Autorizare transmisa Statului Major al Fortelor Aeriene, prin intermediul biroului Acorduri si relatii internationale, aflata in subordinea directa a sefului Statului Major General.
Dupa ce Basescu a ajuns la Cotroceni, Dosarul penal “Armamentul” s-a transformat, in Strict Secret de Importanta Deosebita (SSID), primind ulterior nr. 628/D/P/2005. Monica Macovei, numita ministru al Justitiei a avut sarcina de a modifica legislatia astfel incat sa procurorii sa fie subordinate politic (in acest sens modificandu-se abuziv legislatia europeana adoptata in timpul guvernarii Nastase).
Sorin Crivat, (formal) seful Documentelor Clasificate din OPSPI, a pus la dispozitia procurorilor DIICOT, in 2005, toate dovezile ce au stat la baza intocmirii Dosarului penal 628/D/P/ 2005 (dosarul “Armamentul”).
Conform celor prezentate de Sorin Crivat legat de Traian Basescu (citez) “pe timpul mandatelor de ministru al Transporturilor, a dezvoltat si intretinut, impreuna cu cetateanul rus Bout Viktor, cunoscut ca dealer de armament in zonele de conflict international supuse embargoului ONU si NATO, reteaua de trafic ilegal cu armament atit de provenienta autohtona, cat si straina”. Dosarul a fost secretizat sin u si-a mai urmat cursul.
In urma insistentelor de a se da curs dosarului, Sorin Crivat a fost acuzat, fals- cu implicarea Monicai Macovei – printr-un denunt suspect, de trafic de influenta si de primirea sumei de 30.000 de euro ca mita, in calitate de fost sef al Corpului de Control al ministrului Integrarii si sef al structurii de securitate al OPSPI din MEC. Mita nu a fost dovenita niciodata, dar Sorin Crivat a fost retinut si incarcerat in Penitenciarul Codlea in 21 decembrie 2006, urmare a presiunii procurorilor, la ordinul Monicai Macovei (Traian Basescu fiind, desigur, in cunostinta de cauza). .
Arestarea abuziva si falsele acuzatii aduse lui Sorin Crivat, cu mijlocirea Monicai Macovei, au fost generate de spaima ca marturia acestuia ar f fost credibila- cu atat mai mult cu cat Sorin Crivat era ofiter operativ acoperit SRI, sub criptonimul POPESCU MIHAI (dupa cum reiese din adresa pe care Sorin Crivat i-a trimis-o din Penitenciarul Codlea, in 18 ianuarie 2006, sefului SRI George Maior).
Sorin Crivat participase la misiuni in tari africane de unde culesese date si informatii legate de reteaua infractionala privitoare la afaceri petroliere si trafic de armament in care erau implicate numele grele din spectrul politic din Romania- inclusiv Traian Basescu.
In 26 martie 2007 (cu o zi inaintea termenului de judecata din 27 martie 2006- cand Sorin Crivat amenintase ca va declara, public, tot ce stie) ofiterul acoperit SRI a fost asasinat in Penitenciarul Codlea.
Din nefericire pentru Traian Basescu, Monica Macovei – si “colaboratorii” penali ai acesteia in materie de mare criminalitate organizata, reteaua Dumitru Iliescu- Catalin Voicu – de la locuinta lui Sorin Crivat a fost ridicat un laptop continand date/ documente criptate, referitoare la dosarul “Armamentul” si la o Anexa a acestuia, care elucideaza operatiunea de criminalitate organizata “Tigareta II”. Acestea au fost decriptate.
Anexa S-207 (care, se pare, a constituit motivul asasinarii lui Sorin Crivat – in aceasta regasindu-se nume si date legate de cei implicate in traficul tigari- armament “Tigareta II”, in care este implicata si Monica Macovei) contine date din registrul de vizitatori la U.M. 0313-SPP.
Conform documentului:
“In ziua de 01.04.1998 (cu doua saptamini inainte de “Tigareta 2” n.A.), la orele pranzului, la SPP au sosit Traian Basescu si urmatorii: Duma Claudiu Octavian (Legitimatie SRI, seria DO nr. 0271/01.09.1995), Bojoga Dan (Legitimatie SRI, seria BO nr. 0322/01.09.1995), Molnar Dorel (Legitimatie SRI, seria MO nr. 0459/01.09.1993), Albu Cristina Dorina (tot ofiter SRI) si Radu Gheorghe Catalin (ofiter acoperit SRI – Legitimatie acces Aeroport International Otopeni, seria B, nr. R265005). Prezenta zilnica, timp de aproape o saptamana, pret de cateva ore, a celor mai sus mentionati indica familiarizarea cu un anume gen de activitate si punerea la punct a unui plan de cooperare intre ofiterii (oficiali si acoperiti) ai SRI si cei ai SPP, in vederea indeplinirii unei misiuni. Ofiterii SRI erau subordonatii colonelul Ioan Rusan – seful Diviziunii Filaj a SRI- unitatea respectiva primind si executand misiuni de sprijinire a SPP (serviciul sau fiind subordonat direct, pe durata operatiunii, generalului de brigada Mihai Stan – loctiitorul directorului SPP pentru Siguranta si Protectie Informativa, fostul loctiitor al lui Virgil Magureanu destituit pentru neglijenta in Cazul Berevoiesti), alaturi de ofiteri din filajul MApN (subordonat Directiei Informatii Militare), prezenti si ei in operatiunea din noaptea de 16/17.04.1998. Misiunile SRI se limitau la contrafilaj in afara Bazei 90 Transport Aerian Otopeni, in timp ce, din interiorul acesteia, contrafilajul era realizat de DIA. Asadar, pentru a patrunde in Baza 90, ofiterii SRI aveau nevoie de ofiteri DIA. In acest sens, incepind din data de 03.04.1998, in acelasi Registru de Intrare la SPP, grupului de la SRI i s-a alaturat si lt-col. MApN Radici Francisc (legitimat cu B.I., seria BD nr. 241548 ), seful Compartimentului Filaj din DIA”
(“Coincident”, dupa ce Traian Basescu a ajuns la Cotroceni, in urma prezidentialelor din 2004, Francisc Radici a fost avansat la gradul de general si numit sef al Directiei de Informatii a Armatei. Subliniez, ca fiind esential, ca, in decembrie 2004, in pofida faptului ca Adrian Nastase castigase prezidentialele, Traian Basescu a fost proclamat invingator – si cu “cooperarea” unor personaje foarte “ciudate” din zona politica, asociabile cu Dumitru Iliescu, Catalin Voicu, Monica Macovei si, nu in ultima instanta, cu Traian Basescu; asocierea se face „transpartinic” pe operatiuni necurate si are legatura cu traficul de armament).
Potrivit Anexei S-207, “acest tip de cooperare era solicitata de MApN numai in cazul transporturilor speciale avind ca marfa arme romanesti destinate zonelor de conflict militar supus embargoului international”.
P.S.
Nu trebuie sa fie cineva foarte perspicace pentru a realiza ca, pe fond, intre situatia lui Sorin Crivat (bagat in inchisoare nevinovat) si presiunile asupra lui Adrian Nastase (pentru a fi incarcerat in urma unei false vinovatii- falsul procurorilor fiind evident) exista o izbitoare asemanare.
Sa mai amintesc faptul ca dosarul “Armamentul” (cu Anexa S-207, legata de “Tigareta II”- Anexa provocand mari tulburari celor mentionati in ea) a fost finalizat in perioada in care Adrian Nastase era prim ministru- dosarul trebuind doar sa-si urmeze cursul in 2005, cand, sub patronajul lui Traian Basescu si cu complicitatea Monicai Macovei- specifica criminalitatii organizate- dosarul a fost secretizat?
(va urma)
ADRIAN NASTASE VA FI ACUZAT DE (TENTATIVA DE) SUSTRAGERE DE LA EXECUTAREA PEDEPSEI- PROCURORII LUCREZA LA DOSAR IN REGIM DE URGENTA; O MURDARIE FARA SEAMAN!
Adrian Nastase, cel mai bun prim ministru al Romaniei- si unicul om de stat pe care il are Romania- a cazut cu revolverul in mana. La propriu.
Gestul lui, de un cosmic dramatism, are si o incarcatura simbolica pe masura momentului astral al comiterii lui: noaptea Solstitiului de vara (in 22 iunie – cand are loc de obicei Solstitiul de vara- este ziua de nastere a lui Adrian Nastase; mai putin obisnuit, anul acesta Solstitul s-a inregistrat in noaptea 20/21 iunie).
Condamnat, NEVINOVAT fiind, la inchisoare, a ales calea radicala de a pune punct unui parcurs care descalifica justitia, arunca in abjectie pura procurorii si releva, chiar si pentru cei mai putin perceptivi, nivelul ridicat al influentei cercurilor negre de interese asupra instantelor si Parchetelor.
Ceea ce parea o farsa juridica- dosarul “Trofeul calitatii”, compus din elemente evident “insalilate cu ata alba” care, dupa nici o logica fireasca, nu puteau duce la condamnarea lui Adrian Nastase- se demonstreaza a fi- prin murdara decizie de ieri a instantei- un semnal de forta dat de influentele retele de criminalitate organizata din Romania.
Altfel spus, mesajul public al acestor retele de criminalitate organizata este de genul “temeti-va, caci putem condamna, nevinovat fiind, pana si un personaj public important in urma unor false acuze special alese pentru a se vedea ca sunt false- astfel, aratand ce putem si ce influenta avem”.
Poate mai murdara decat decizia de ieri a instantei- condamnarea lui Adrian Nastase, nevinovat, intr-un dosar construit “cu dedicatie”- este actiunea aflata in curs de desfasurare: procurorii lucreaza la intocmirea unui dosar penal in care – pornind de la dramaticul gest de ieri- Adrian Nastase urmeaza sa fie acuzat de (tentativa de) sustragere de la executarea pedepsei.
Este halucinant!
In ultima saptamana, am atras insistent atentia asupra ingrijoratoarelor similitudini de fond intre situatia lui Sorin Crivat (ajuns in inchisoare nevinovat, pentru a fi insistat ca dosarul “Armamentul” sa isi urmeaze cursul; Anexa dosarului lamurea chestiuni- cheie din “Tigareta II”, care o implicau si pe Monica Macovei) si presiunile facute pentru incarcerarea lui Adrian Nastase in urma unei false vinovatii (falsul procurorilor fiind evident).
Sorin Crivat a fost asasinat in penitenciarul Codlea.
Ajunsese acolo in urma unei false acuze de luare de mita (care nu a fost dovedita), dosarul fiind instrumentat de DNA Brasov pe vremea cand mare sef era Valentin Selaru (azi procuror sef al Sectiei de urmarire penala din cadrul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie).
Dosarul “Armamentul” (cu Anexa S-207, legata de “Tigareta II”- Anexa provocand mari tulburari celor mentionati in ea) a fost finalizat in perioada in care Adrian Nastase era prim ministru- dosarul trebuind doar sa-si urmeze cursul in 2005, cand, cu complicitatea Monicai Macovei ministru al Justitiei, in epoca)- specifica criminalitatii organizate- dosarul a fost secretizat.
“COINCIDENT”- nu cred in coincidente!- acelasi procuror Selaru este cel care conduce cercetarile privind evenimentele tragice din locuinta lui Adrian Nastase. Procurorul Selaru este cel care, in noaptea de 20/21 iunie 2012, a ajuns, impreuna cu o echipa operativa, la locuinta lui Adrian Nastase si, conform declaratiilor, a ridicat “o arma de foc” (revolverul) si proiectilul care a strapuns gatul lui Adrian Nastase, atungandu-i tiroida.
Pe de alta parte, procurorul general Codruta Kovesi a declarat ca, acasa la Adrian Nastase, procurorii “au adunat din incapere probele, asa cum se procedeaza in cazul anchetarii unei eventuale fapte penale”.
Repet: se lucreaza rapid, la parchet, pentru intocmirea unui dosar penal in care Adrian Nastase sa fie acuzat de (tentativa de) sustragere de la executarea pedepsei.
Comanditara acestei actiuni este Monica Macovei – ea este cea care a pus in miscare caracatita obedienta a retelei de mare criminalitate organizata din care face parte (reteaua Dumitru Iliescu- Catalin Voicu- Monica Macovei).
Aceasta retea de mare criminalitate organizata (Monica Macovei- Dumitru Iliescu- Catalin Voicu) “l-au scapat printre degete” pe Adrian Nastase, care, conform planului lor, trebuia sa ajunga in penitenciar. Acolo, ar fi urmat sa aiba soarta lui Sorin Crivat: sa fie asasinat. Preconizata asasinare a lui Adrian Nastase in inchisoare (care, fara indoiala, ar fi fost urmata de a declaratie a procurorilor conform careia moartea a fost naturala) trebuia sa fie un mesaj de inspaimantare pentru toti cei care ar fi incercat sa destructureze aceasta retea sau sa i se opuna.
Avocatii lui Adrian Nastase depun cerere de amanare a executarii pedepsei- si sigur vor avea succes.
In afara de acest lucru, in cazul lui Adrian Nastase opereaza, deja, prescriptia . Aceasta nu a fost invocata de avocati, care, comitand “greseala” (contextual, este o greseala) de a gandi logic (greseala comisa si de AN, in cazul de fata!) au fost convinsi de faptul ca verdictul instantei va fi de achitare, data fiind nevinovatia lui Adrian Nastase. Acum, sigur vor invoca prescriptia.
Reteaua de mare criminalitate organizata Monica Macovei- Dumitru Iliescu- Catalin Voicu lucreaza in continuare la operatiunea “aducerea lui Adrian Nastase, cu orice pret in penitenciar” pentru ca, acolo, sa fie “pedepsit in stil mafiot” – asasinat, pentru a lansa un mesaj sinistru.
Este motivul pentru care procurorii lucreaza de zor- sub “coordonarea” procurorului Selaru (care si-a demostrat deja obedienta fata de reteaua criminala Monica Macovei- Dumitru Iliescu- Catalin Voicu in cazul ofiterului acoperit SRI Sorin Crivat) la intocmirea unui nou dosar penal in cazul lui Adrian Nastase- pentru halucinanta acuza de (tentativa de) sustragere de la executarea pedepsei.
@
All
Pe blogul Roxanei Iordache a fost postat un text teribil despre Adrian Nastase. Textul este semnat “Districtul Transilvania”.
In mod curent, nu creditez relatarile anti- masonice.
Dat fiind actualul context, insa, consider ca nu trebuie ignorat nici un element care apare.
Reproduc textul (copy/paste):
Districtul Transilvania spune:
duminică 24 iunie 2012 la 8:46:47 pm
ADRIAN NASTASE; VICTIMA UNEI TENTAIVE DE ASASINAT RITUALIC,
PENTRU A SE FI OPUS EFICIENT INTERESELOR ANTIROMANESTI ALE MASONICULUI “DISTRICT TRANSILVANIA” (conex, Republica de la Cluj)
Adrian Nastase poarta semnele unui asasinat ritualic masonic ratat.
Adrian Nastase NU ESTE MASON- este Cavaler de Malta.
Dar, a sustinut activ “reaprinderea luminilor masoneriei” romane la inceputurile anilor 1990. Mai exact, datorita lui exista Marea Loja Unita a Romaniei- loja regulara.
Este firesc sa aiba o recunoastere onorifica si o influenta legata de aceasta.
Influenta opiniilor lui avea sa-i atraga razbunarea unei “factiuni masonice” antiromanesti.
Impotriva lui Adrian Nastase a fost inscenat un proces, in mod ostentativ fals si nedrept- pronuntandu-se ostentativ o sentinta nedreapta, privativa de libertate (doi ani); acest lucru este evident, caci instanta de fond a precizat clar ca nu exista probe impotriva lui Adrian Nastase si nu s-a inregistrat vreun prejudiciu.
Mesajul dorit a fi transmis este clar: “temeti-va, caci asa vor pati toti cei care vor intra in conflict cu noi si ni se va opune”. Adrian Nastase nu s-a temut de nimic si de nimeni!
Motivul real al acestui sacrificiu ritualic (pe toate planurile) este multiplu: opozitia eficienta lui lui Adrian Nastase fata de masonicul District Transilvania (aflat in directa relatie cu ceea ce curent se numeste “Republica de la Cluj”) care dorea faramitarea Romaniei; opozitia sa eficienta, in perioada in care a fost premier, impotriva “baietilor destepti” (de exemplu, Bogdan Buzaianu- Energy Holding) reprezentati ai masoneriei; opozitia sa eficienta- soldata cu procese – impotriva unor alti masoni care au incercat sa prejudicieze interesele Romaniei (de exemplju, Ovidiu Tender- protejat, politic, la nivel inalt, de Ioan Talpes). Exemplele pot continua.
Cunoscator ale culiselor puterii pe toate planurile, in decembrie 2000, cand a devenit prim minisru, Adrian Nastase a acceptat un fel de “pace masonica”- motiv pentru care in guvernul sau au detinut portofolii membri ai “Republicii de la Cluj”- direct legata de Districtul Transilvania. Unul dintre acestia este Ioan Rus- fost si actual minsitru de Interne.
Adrian Nastase a fost, totdeauna, adeptul declarat al ideii “adversarii (si dusmanii) trebuie tinuti aproape”. De asemenea, a fost mereu adeptul ideii ca oamenii pot fi schimbati pozitiv, daca te afli in permanent contact cu ei. In acest caz, din pacate, s-a inselat.
Atacul impotriva lui Adrian Nastase a inceput odata cu alegerile prezidentiale din 2004.
Adrian Nastase a castigat alegerile, Victoria fiind cedata- cu sprijinul direct al PSD (al masonilor legati de interesele carora li se opusese Adrian Nastase) contracandidatului sau, Traian Basescu, care cazuse de acord cu sprijnirea acelor interese.
In afara de realizarea acestor interese, un alt scop clar a fost “sacrificarea” lui Adrian Nastase: scoaterea din viata politica si inlaturarea lui din planul public decizional.
Intrucat acest lucru nu s-a reusit (Adrian Nastase revenind, spectaculos, in zona decizionala, in pofida atacurilor, in 2007) i-a fost inscenat un proces evident contrafacut, cu scopul de a-l degrada si umili total, uman (“plimbarea” lui in zeghe, cu catuse la maini, ca spactacol public) si, apoi, uciderea lui ritualica (dupa umilirea lui maximala, intre zidurile inchisorii) in interiorul penitenciarului.
Este o razbunare masonica pentru cineva care NU este mason, a sprijinit reaprinderea luminilor masoneriei- dar s-a opus eficient intereselor negre, anti-romanesti ale unor masoni, dejucandu-le.
Putina istorie masonica recenta:
Districtul Transilvania- “Republica de la Cluj”- interese antiromanesti, scindarea Romaniei
Grupul supranumit „Districtul Transilvania” l-a avut in frunte initial pe masonul Andre Szakvary In 1994, el a devenit membru al Supremului Consiliu pentru Romania condus de Dan Amedeo Lazarescu. Fusese recomandat de Henri Baranger, Mare Comandor al Supremului Consiliu de grad 33 pentru Franta.
Dan Amedeo Lazarescu a declarat in repetate randuri ca „este vorba despre o manevra oculta a Supremului Consiliu pentru Franta” si ca „Henri Baranger se amesteca in treburile interne ale Romaniei. Aceste ingerinte s-au exercitat in stabilirea componentei si a conducerii delegatiilor Supremului Consiliu pentru Romania la reuniunile internationale la care am participat, culminand cu impunerea lui Andre Szakvary in locul meu.” Ceea ce atrage atentia in aceasta afirmatie este tocmai faptul ca problemele masoneriei sunt confundate cu treburile interne ale Romaniei, in contextul in care masonii au afirmat mereu ca ei nu se amesteca in politica.
„Districtului Transilvania” a avut ca scop initial scindarea Lojei Nationala- urmand ca scindarea sa apara, ca reflex, la nivel administrativ si territorial, prin actiunea unor reprezentanti ai institutiilor statului. Cnform planului, Transilvania trebuia rapid separata de restul Romaniei.
Dan Amedeo Lazarescu- senator PNL in 1994- a dezvaluit actiunile lui Andre Szakvary, ale Districtului Transilvania, intr-o sedinta a Parlamentului Romaniei (citez):
„Ceea ce se intampla de catva timp in miscarea masonica romaneasca, si s-a intamplat si sambata la Cluj-Napoca, este o imensa porcarie. Cativa parveniti cu pretentii de reprezentanti ai masoneriei creeaza un periculos curent cu caracter antinational”.
Costel Iancu, Supremul Comandor al MLNR a fost audiat, legat de acest subiect”, de Comisia parlamentara pentru control a SIE. In cadrul audierii a afirmat ca, intr-o intalnire desfasurata la Bruxelles, „reprezentantii masoneriei europene au spus clar ca trebuie sa se produca o impartire a Romaniei in regiuni autonome”, Transilvania fiind una dintre ele.
Revenind la Adrian Nastase:
Ceea ce s-a petrecut in 20 iunie 2012 a fost expresia unei razbunari masonice.
A fost condamant definitiv, la o pedeapsa privativa de libertate, intr-un dosar OSTENTATIV contrafacut (si cu nume simbolic “Trofeul calitatii”!- Adrian Nastase spunea “eu sunt trofeul din dosarul “Trofeul calitatii”). Adrian Nastase a fost condamnat cu cinism, in incheierea instantei (de fond) existand mentionat explicit ca NU exista dovezi impotriva lui si ca nu exista prejudiciu.
Alegerea datei nu a fost intamplatoare- anul acesta, Solstitiul de vara s-a inregistrat in noaptea 20/21 iunie, in jurul orei 1,00 a.m.
Ziua de nastere a lui Adrian Nastase este 22 iunie (cand, de obicei, este Solstitul).
In 20 iunie, jurul orei 22,30, la domiciul lui Adrian Nastase a sosit un “tandem” de politisti (instruiti sa imobilizeze- cel care, zice-se, l-ar fi salvat de la moarte, anihilase varfuri ale clanului Camataru, ale clanului Gemenilor; individul actiona violent fara clipire).
Acesti politisti in civil trebuiau sa-l aduca la penitenciar pe Adrian Nastase care, la “implinirea Solstitiului”, trebuia supus unor sinister actiuni umilitoare si dure.
Apoi, urma sa fie asasinat ritualic (cu o “mana necunoscuta”, desigur) in penitenciar.
“Reprezentantul” Republicii de la Cuj (corelata cu Districtul Transilvania) – actual ministru de Interne- i-a telefonat lui Adrian Nastase in jurul orei 22,00, in 20 iunie, aparent (subliniez, aparent) pentru a “se pune de acord” asupra modalitatii in care Adrian Nastase urma sa fie luat de la domiciliu si dus la penitenciar.
Pentru a se “acoperi”, Ioan Rus i-a telefonat, anterior, mult mai tanarului, mai neexperimentatului politic si mai putin cunoscator al unor astfel de culise, Victor Ponta, pe care l-a facut sa creada ca actioneaza astfel (discutans cu Adrian Nastase) din umanitarism.
In discutia telefonica dintre Ioan Rus si Adrian Nastase apare- analizat in aceasta cheie- mesajul ca Adrian Nastase stia ce i se pregateste si ca nu va accepta situatia.
Cei care il cunosc pe Adrian Nastase stiu foarte bine ca acele cuvinte ale lui nu ascund defel ideea ferma a sinuciderii- dar ca Adrian Nastase, care lupta pana in ultima secunda, isi vinde scump demnitatea si ca- desigur- daca nu o poate salva, prefera, ca orice Cavaler, moartea, pe care si-o da singur si demn, barbateste.
Acelasi reprezentant al “Republicii de la Cluj” (corelata cu Districtul Transilvania) i-a telefonat si lui Traian Basescu pentru a-l pune la curent “cu situatia”. Nu se stie cu “ce situatie”- cert este ca nu l-a mai tinut la curent, dupa producerea tragicelor evenimente, dovada fiind faptul ca Traian Basescu a trebuit sa telefoneze la serviciul ambulanta pentru a afla stiri despre starea lui Adrian Nastase.
Ioan Rus a “trimis” la locuinta lui Adrian Nastase si o ambulanta- dar, in urma invenstigatiilor, medicii au afirmat ca nu stiau de ce s-au deplasat acolo (fusesera instiintati ca ar putea fi nevoie sa i se acorde ajutor unui barbat de peste 60 de ani) si ca, atunci cand au fost chemati sa intervina, li s-a spus ca “lesinase” un barbat de peste 60 de ani. Or, realitatea constatata avea sa fie cu totul alta!
Acest lucru demonstreaza ca “scenaristii masoni” avusesera in vedere, pentru maxima siguranta, “asomarea” lui Adrian Nastase de catre (cel putin unul dintre) politistii instruiti pentru reactii dure (sub pretextul ca ar fi incercat sa se opuna), urcarea lui in ambulanta si transportarea la penitenciar pentru “procedurile ritualice la orele si datele stabilite”.
FILMUL EVENIMENTELOR
Adrian Nastase avea sa le dejoace planurile.
In mod evident, nu se asteptase ca “echipa mortii” sa soseasca atat de repede.
Politistii au fost lasati sa patrunda in casa, iar asa-zisul lui “salvator” (in realitate un calau- iar evenimentele au demonstrat ca este unul dintre cei instruiti sa infaptuiasaca asasinatele masonice, conform ritualurilor) i-a pus urgent catusele la maini lui Adrian Nastase.
Adrian Nastase a jucat, inteligent, o carte mare: a stat linistit (de aceea nu a fost lovit si nu a lesinat pentru a fi urmat planul aducerii lui la ambulanta in stare de inconstienta).
A afirmat ca doreste sa-si ia carti din biblioteca si, incatusat, a mers in birou insotit de asa-zidul “salvator”.
Adrian Nastase a scos un revolver, l-a apucat cu dreapta (este dreptaci) si l-a dus la tampla. Politistul l-a atacat- revolverul a cazut din mana lui Adrian Nastase (incatusat)..
Politistul a scos un pistol cu amortizor (motiv pentru care impuscatura nu s-a auzit de afara) si a tras asupra lui Adrian Nastase care (cei care il cunosc stiu) este agil si se misca repede. Primul glonte nu l-a nimerit (s-a infipt in tocul usii). Al doilea glonte l-a nimerit pe Adrian Nastase doar sub clavicula dreapta, glontele iesind prin deltoid.
Apoi, politistul a luat un stilet si, pornind de sub urechea stanga catre dreapta, respectand ritualul masonic (parafrazez) “i-a taiat gatul de la o ureche la alta”, pe dinauntru.
Cine analizeaza cu atentie una dintre fotografiile extrem de clare ale lui Adrian Nastase, aflat pe targa (fotografiat din stanga) vede clar, foarte clar, deasupra fularului, o mare si adanca taietura de stilet!
Este clar ca Adrian Nastase – cu catuse la maini- nu a stat “linitit”, desi fusese imobilizat.
Este motivul pentru care calaul asa-zis politist are o rana la mana- si este motivul pentru care nu a reusit sa il ucida, stiletul trecand, miraculus, la doi milimetri de carotida si neatingand zone vitale.
Aici, fara indoiala, mana criminalului a fost “miscata” de Mana lui Dumnezeu!
Motivul pentru care Monica Macovei cere cu insistenta demisia ministrului de Interne Ioan Rus (s-a intrebat cineva de unde are acea siguranta care pare a fi “un drept”?) este faptul ca a fost ratata operatiunea preconizata, de umilire, degradare umana si, apoi, ucidere ritualica a lui Adrian Nastase in penitenciar- cu respectarea simbolisticii oreleor si datelor, pentru a transmite mesajul infricosator la distanta.
P.S.
In aceasta cheie- a atacului masonicului District Transilvania (avand reflex “civil” in Republica de la Cluj”) trebuie citita postarea lui Adrian Nastase din 27 mai- dar si cea mai veche (editorial in Jurnalul national) “Cata vreme mai e cineva in tribune”.
IN CAZUL LUI ADRIAN NASTASE:
IOAN RUS ACTIONEAZA LA ORDINELE MONICAI MACOVEI?
Nu cred in coincidente- iar, in acest moment, sunt mai atenta ca oricand la detalii “coincidente”.
Intre actiunile si declaratiile lui Ioan Rus si cele ale Monicai Macovei, legate de Adrian Nastase, pot fi observate extreme de ciudate similitudini.
Ciudatenia devine de-a dreptul suspecta (am folosit un eufemism) constand ca actiile si declaratiile lui Ioan Rus se “muleaza” intocmai pe declaratiile sinistre ale Monicai Macovei- ULTERIOR formularii acestora de catre procuroarea implicate in marea criminalitat organizata.
Dau un singur exemplu relevant:
Monica Macovei a “intrebat”- adresandu-se “nu-se-stie-cui”- citez:
“Cine a stabilit ca, dupa interventia chirurgicala (…) Adrian Nastase nu poate fi incarcerat si tratat in spitatul Penitenciarului Rahova, cel mai bine dotat spital-penitenciar, datorita inclusiv medicul Serban Bradisteanu, fost senator PSD si inculpat si el de DNA”.
Ioana Rus a fost cel care a raspuns, cu o ciudata promptitudine, prin fapte, anuntand ca Politia a solicitat ca luni 25 iunie 2012, Adrian Nastase sa fie examinat de o comisie de medici, urmand sa primeasca raspuns daca- sau cand- poate fi transferat la Rahova.
Acest demers-raspuns pare dement- caci Adrian Nastase se afla, in momentul declaratiei lui Rus, la trei zile distanta dupa o interventie chirurgicala extrem de delicata, vizand ranirea grava intr-o zona vitala si fiind in sectia de Terapie intensiva.
Monica Macovei- o reala infractoare (implicata in marea criminalitate organizata) – a “lansat-nu-se-stie-catre-cine” si ca are “dubii” in privinta diagnosticului doctorului Bradisteanu (motivatia ei frizand ridicolul pur: “pentru ca este pesedist”!).
Dincolo de halucinanta lipsa de bun simt a Monicai Macovei- de a pune, public, la indoiala diagnosticul unui specialist de prestigiu, intr-un caz medical grav, acest fapt fiind notoriu- intrebarea este: va raspunde Ioan Rus cu aceeasi promptitudine “ordinelor la distanta” transmise de Monica Macovei si, cu o motivatie de genul “pentru a nu crea suspiciuni” va solicita ca specialistul Bradisteanu sa nu faca parte din comisia care il va examina pe Adrian Nastase?
Am semnalat faptul ca pe blogul Roxanei Iordache a aparut un text absolut ingrijorator (semnat “Districtul Transilvania”) in care numele lui Ioan Rus apare extrem de grav implicat (aparent, indirect) in ceea ce s-a petrecut cu Adrian Nastase, in Zambaccian, in noaptea de 20/21 iunie 2012 (este vorba despre sinucidere).
Nu imi face deloc placere, dar nu pot sa nu remarc ca unele actiuni ale lui Ioan Rus- “coincidente” cu vointa exprimata de Monica Macovei- par a “rima” bine cu ceea ce se desprinde din textul semnat “Districtul Transilvania” (legat de “Republica de la Cluj”, cum se si mentioneaza inca din titlu; ca Ioan Rus este membru al “Republicii de la Cluj” nu reprezinta un secret pentru nimeni).
Scuzele de genul “trebuie sa procedam astfel incat sa nu dam impresia ca il favorizam pe Adrian Nastase” nu ar fi crezute nici de scolarii din elementara.
Modul in care este tratat Adrian Nastase demonstreaza, chiar si pentru cei mai putin atenti la amanunte ca este defavorizat – nicidecum favorizat.
Felul in care procedeaza Ioan Rus- manifestand o suspecta graba in a incerca sa-l duca pe Adrian Nastase, aflat intr-o stare foarte precara, la Rahova, si sa-l incarcereze- nu este scuzabil. Mai mult, consider ca este chiar relevant pentru intentiile sale- “coincidente” cu ale Monicai Macovei careia ii merge, fara gres, pe urme.
P.S.
Victor Ponta a fost UNICUL din guvern care a venit sa-l vada pe Adrian Nastase, la spital- si il felicit.
Ce l-a impiedicat pe Rus- cel caruia Adrian Nastase i-a dechis calea catre un ;protofoliu- sa vina sa-l vada? Cumva, spaima ca o va supara pe Monica Macovei?
Dupa ce i-a trimis in Zambaccian o bruta de politist – sub penibilul pretext ca “il protejeaza intrucat s-ar afla intr-o stare depresiva” (asa se “protejeaza” cineva- trimitandu-i o bruta care pune catuse la maini imediat, unui om rafinat si civilizat- asa cum a procedat si cu cei din clanul Camataru ?; asa l-a “protejat” Rus pe Adrian Nastase, trimitandu-i o bruta care s-a ocupat de arestarea Camatarilor si a celor din clanul Gemenilor?) nu cumva Rus ar fi trebuit sa-si spele macar a mia parte din pacate vizitandu-l la spital pe Adrian Nastase? Sau Rus nu va fi putut- admitand ca ar fi vrut- intrucat nu avea dezlegare de la Monica Macovei?
Solutia aleasa de Adrian Nastase- de a renunta la cererea de intrerupere a pedepsei, in conditiile in care cauza urma sa fie stramutata “cu dedicatie” – este un exceptional reflex de luptator.
Sa nu uitam ca Victor Ciorbea a fost procuror si, cand a afirmat, la Antena 3 (in 3 iulie 2012) ca Adrian Nastase ar putea fi ucis “cu ocazia” transportului in orasul-nu-stiu-care unde ar fi stramutata judecarea cauzei, a vorbit intuind perfect gandirea si intentiile procurorilor Monicai Macovei.
Subliniez ce am mai scris: in penitenciar, viata lui Adrian Nastase este in pericol. I s-a pregatit- si intentia este mentinuta- soarta lui Sorin Crivat (asasinat in penitenciarul Codlea).
Amintesc ca de “noul caz Adrian Nastase” (legat, formal, de tentativa de sinucidere- pe fond, este si altceva, extrem de grav) se ocupa procurorul Selaru- acelasi care a “ingropat” cazul Sorin Crivat, asasinat in penitenciarul Codlea.
ATENTIONARE
Urmatorul pas pe care aproape l-a anuntat, in subtext, Traian Basescu este declararea starii de urgenta.
Asta inseamna dizolvarea Parlamentului, interzicerea unor televiziuni si ziare, etc.
USL trebuie sa se grabeasca- ar putea fi o chestiune de ore!- atat cu suspendarea lui Basescu DAR si- fulger!- cu modificarile necesare privind anumite chestiuni legate de Curtea Constitutionala.
Felicitari noului presedinte al Senatului- Crin Antonescu!
Felicitari noului presedinte al Camerei Deputatilor- Valeriu Zgonea!
Separat:
Felicitari premierului Victor Ponta pentru modul impacabil in care s-a comportat si a actionat, subliniind, ireprosabil, separatia puterilor in stat!
Felicitari pentru USL!
[…] nu este singura anomalie din România, o țară presupus liberă. Aberațiile se țin lanț: – povestea ultimului condamnat la moarte care își așteaptă pedeapsa: “Tribunalul Militar Bucureşti a reconfirmat condamnarea la moarte a lui Constantin Răuţă […]
un tradator infect,la fel ca si pacepa si altii ca el.trebuiau impuscati,cati ofiteri or fi „vandut” infectii asta ….