Doi cațavenci: Victor Ponta și Rareș Bogdan

Hits: 0

Campania pentru alegerile europarlamentare din 26 mai a fost destul de anostă. Oferta principalelor partide din România pentru Parlamentul European este cea mai slabă și cea mai controversată de la accederea țării noastre în Uniunea Europeană. Cei mai vocali, dar și mai ridicoli și demagogi candidați pentru forul legislativ de la Bruxelles s-au dovedit Rareș Bogdan și Victor Ponta, care deschid lista PNL, respectiv Pro România. Ponta a făcut mare caz de decăderea și mafiotizarea sau penalizarea PSD după plecarea sa de la conducerea partidului. Bogdan și-a axat campania pe  denunțarea corupției și pericolului „ciumei roșii”, reprezentată de PSD. Culmea ironiei este că, potrivit unui studiu publicat de Coaliția pentru un Parlament Curat, parte a Alianței România Curată, lista de candidați pentru Parlamentul European a PNL are cele mai mari probleme de integritate, iar Pro România nu stă pe roze deși este un partid încă în fașă.

PNL are lista cea mai neagră

Conform studiului susmenționat, minim 9 din primii 11 candidați ai PNL pentru forul legislativ de la Bruxelles ar avea probleme de integritate, în timp ce din primii 11 candidați ai PSD, ALDE, USR-PLUS și PMP minim 6 ar avea astfel de probleme. Pe lista PNL se află una din ultimele relicve ale politicianismului postdecembrist, Vasile Blaga (ex-FSN, PD, PDL, actualmente PNL). Blaga este un prototip al tranzacționismului politic și al căpușării economico-financiare cu nimic mai prejos decât președintele PSD, Liviu Dragnea. Diferența este poate că Blaga nu a părăsit PD, deși a negociat cu Grupul PSD de la Cluj să facă acest pas dacă Traian Băsescu pierdea alegerile prezidențiale din toamna anului 2004. Fost prefect de Bihor, director general al Direcției Regionale a Vămilor Oradea, senator (4 mandate), consilier prezidențial, ministru de Interne (în Guvernul Tăriceanu I și în Guvernul Boc II), ministru al Dezvoltării Regionale, secretar general al PDL, copreședinte al PNL, Vasile Blaga a devenit cunoscut drept un naș al hoților și corupților din PD/PDL. A fost o vreme omul de încredere al fostului președinte Traian Băsescu, iar în ultimii ani a devenit unul din oamenii de încredere ai președintelui Klaus Iohannis. A fost trimis în judecată de DNA în 2016 pentru trafic de influență, dar a fost achitat în primă instanță. Probabil că, fiindcă nu-i mai ajungeau ciubucurile din afacerile cu statul aranjate pentru firmele de familie, Vasile Blaga s-a gândit să-și încheie cariera politică cu o leafă de europarlamentar de 8000 de euro/lună, la care se adaugă o diurnă de 4000 de euro, și să-și trăiască bătrânețile cu o pensie europeană de 5000 de euro/lună.

Pe lista PNL se află unul din cei mai controversați edili din România, un lider și un simbol al baronilor portocalii, primarul de Arad, Gheorghe Falcă. Acuzat de numeroase abuzuri și fapte de corupție pe parcursul celor patru mandate, Gheorghe Falcă s-a aflat printre primii primari trimiși în judecată de DNA pentru luare de mită, dar a fost achitat în mod dubios de Tribunalul și Curtea de Apel Alba Iulia, unde a fost strămutat procesul. Fin al fostului președinte Traian Băsescu, Gheorghe Falcă și socrul său Gheorghe Securici au condus Grupul PDL de la Arad, care a promovat o serie de personaje controversate și nefaste, ca fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar, fostul ministru de interne Traian Igaș și fostul șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea. Pe lista PNL se mai află un primar destul de controversat, Mircea Hava de la Alba Iulia, care s-a aflat și el în vizorul DNA.

Pe lista liberală mai figurează și Dan Motreanu, fost deputat, vicepreședinte al Camerei Deputaților și ministru al Agriculturii, care a fost trimis în judecată de DNA pentru spălare de bani și a fost achitat în primă instanță. Motreanu a fost acuzat în presă că ar fi fiul unui fost ofițer de securitate care a activat la Orăștie și Deva. O astfel de acuzație nu are însă importanță în partidul Brătienilor în condițiile în care însuși actualul lider, Ludovic Orban, este odrasla unui fost ofițer de Securitate. Tatăl său Imre (Emerich) Orban a fost ofițer de securitate în perioada 1948-1956, activând șase ani în Secuime, de unde a fost promovat, în perioada 1955-1956, șef serviciu și locțiitor al șefului Securității Raionului Stalin (Brașov). A părăsit Securitatea în 1956, când avea gradul de căpitan, pentru motive încă neelucidate. O altă prezență controversată pe lista PNL este Daniel Buda, fost deputat PDL de Cluj, actualmente europarlamentar PNL, un locotenent al primarului Emil Boc, care este cunoscut de clujeni pentru afaceri imobiliare și zootehnice controversate (inclusiv cu ferma sa de porci, vaci și oi din satul Păușa județul Sălaj, pentru care a beneficiat de subvenții europene).

Rareș Bogdan, de la origini la obiceiuri ale „ciumei roșii”

Noua stea a PNL, „number one” Rareș Bogdan, face mare tapaj cu „ciuma roșie” reprezentată de PSD, uitând că a crescut în puful nomenclaturii roșii, că s-a lansat în afaceri cu fii și nepoți ai unor foști șefi din Miliție și din PCR și că și-a umplut teșchereaua prin metoda pe care le-o impută baronilor PSD: afaceri cu statul. În timpul guvernării „patrulaterului roșu” (1992-1996), tatăl său Ioan Bogdan, a fost lider și consilier local PDSR (antecesorul PSD) în orașul natal Ocna Mureș, fiind omul de încredere al prefectului și președintelui județean al partidului, avocatul Ioan Rus. Tot în perioada respectivă, tatăl lui Rareș Bogdan a fost uns, pe criterii politice, director al Combinatului de produse sodice din Ocna Mureș (UPSOM), cel mai mare producător de sodă calcinată din România, unde a deținut anterior funcția de inginer mecanic șef. Și, tot în perioada respectivă, a debutat în afaceri Rareș Bogdan, prin căpușarea combinatului condus de tatăl său. În 1993, după absolvirea liceului, la vârsta de 19 ani, a fost înființată firma SC Horalon SRL Ocna Mureș, la care Rareș Bogdan avea calitatea de asociat unic, iar tatăl său avea calitatea de administrator. Firma avea drept obiect principal de activitate comerțul cu ridicata al produselor chimice. Foști lideri sindicali de la UPSOM îl acuză pe directorul Ioan Bogdan că ar fi căpușat și apoi falimentat combinatul, care a fost vândut la fier vechi în final. În opinia lor, tatăl lui Rareș Bogdan a lăsat pe drumuri mii de oameni, nenorocind un oraș și 27 de sate care depindeau de combinat.

După absolvirea facultății la Cluj-Napoca, Rareș Bogdan a intrat în afaceri cu Rareș Rusu, fiul ultimului șef al Miliției Județene Cluj, Stoian Rusu, implicat în represiunea manifestanților anticeaușiști din Cluj-Napoca în data de 21 decembrie 1989, care a fost numit ulterior primul șef al serviciului secret al Ministerului de Interne (UM0215) și a fost avansat la gradul de general. După 2000 Rareș Bogdan a intrat în afaceri cu Mihai Moga, nepotul ultimului prim-secretar PCR al județului Cluj, Ioachim Moga, condamnat definitiv pentru represiunea din 21 decembrie 1989 de la Cluj-Napoca. Tot în perioada respectivă, Rareș Bogdan a intrat în afaceri cu Sorin Dan, un protejat al ministrului de interne Ioan Rus, care a acaparat în condiții dubioase Combinatul de mobilă Libertatea din Cluj-Napoca și fabrica de parchet din Satu Mare. Simptomatic este, potrivit unor dezvăluiri recente ale jurnalistei Sorina Matei, că firmele lui Rareș Bogdan au încasat în ultimii12 ani aproape 1,5 milioane de euro din bani publici, respectiv din contracte încheiate cu companii sau instituții de stat: Autoritatea de Supraveghere Financiară – 308.000; Romgaz – 280.000; Transgaz – 263.673 euro; Primăria Cluj-Napoca – 177.000 euro; Hidroelectrica – 110.000 euro; Electrica Transilvania Nord – 10.000 euro; ANAF Cluj – 35.000 euro; Spitalul Regional de Urgență Cluj – 30.000 euro; Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest – 27.000 euro; Universitatea Babeș Bolyai – 127.000 euro; Universitatea Tehnică Cluj-Napoca – 23.000 euro; Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară – 5411 euro; ș.a.

Cel mai substanțial contract a fost încheiat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară în perioada în care președinte al acestei instituții a fost Angela Toncescu, care a fost arestată și condamnată pentru fapte de corupție. Un contract substanțial a fost încheiat și cu Transgaz, unde a fost director general Florin Muntean, liderul PDL Mediaș și apoi al PDL Sibiu, cunoscut drept cel mai bun prieten din armată și din facultate al lui Vasile Blaga, actualul coleg de listă al lui Rareș Bogdan. Rareș Bogdan a fost nașul de căsătorie al lui Florin Muntean junior, fiul fostului director general de la Transgaz, care a avut o nuntă de lux la Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca. Un contract substanțial a fost încheiat și cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în timp ce era primar Sorin Apostu, care a fost arestat și condamnat pentru fapte de corupție. Pentru bani, Rareș Bogdan nu a pregetat să dea mâna cu politicieni și lideri din toate partidele importante; Ioan Rus și Aurelia Cristea de la PSD, Sorin Apostu, Emil Boc și Vlasile Blaga de la PDL, Marius Nicoară, Crin Antonescu și Klaus Iohannis de la PNL.

Lista acoperită și mintea scurtă a lui Ponta

Fostul premier și lider social-democrat Victor Ponta se dă de ceasul morții că PSD s-ar fi mafiotizat și analfabetizat după izgonirea sa din partid. Conform studiului Coaliției pentru un Parlament Curat, 4 din primii 11 candidați ai Pro România pentru Parlamentul European au probleme de integritate. Primii patru candidați sunt Victor Ponta, Corina Crețu, Mihai Tudose și Iurie Leancă. Trei foști prim-miniștri și un comisar european, care nu au prea făcut mare brânză în aceste funcții. Ponta uită că a preluat conducerea PSD cu o gașcă care a fost în mare parte condamnată sau inculpată. Amicii săi Dan Șova și Cristian Rizea au fost condamnați definitiv, iar camaradul Sebastian Ghiță a fost obligat să fugă din țară, fiind inculpat și trimis în judecată pentru fapte de corupție. Inclusiv Ponta a fost trimis în judecată pentru fals intelectual, complicitate la evaziune fiscală, complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani în dosarul privind căpușarea complexurilor energetice de la Turceni și Rovinari. După ce a fost achitat în primă instanță, Ponta face mare caz de achitarea și nevinovăția sa uitând să spună că a fost achitat pentru lipsă de probe și erori ale procurorului de caz, precum și datorită dezincriminării abuzului în serviciu de către Curtea Constituțională, și că soluția nu este definitivă. Ponta a uitat repede și că plagiatul său la teza de doctorat a fost dovedit și sancționat, ajungând în galeria marilor hoți intelectuali ai României la care spune că ține.

Ponta uită că, în timp ce era președintele PSD, au fost promovați în fruntea unor organizații județene lideri dubioși ca Ionel Arseni (fost șef al valutiștilor din Piatra-Neamț, pe care l-a impus președinte al organizației județene Neamț, în locul senatorului Ioan Chelaru, avocat și profesor universitar) sau Adrian Duicu (fost afacerist cu carburanți, arestat și trimis în judecată de DNA, pe care l-a impus președinte al organizației județene Mehedinți). Ponta a uitat că a promovat în fruntea unor organizații județene analfabeți sau habarniști, ca amicul său judocan Dorel Căprar de la Arad sau finul său Gabriel Zetea de la Maramureș. Ponta uită că tot el a cocoțat în funcția de președinte al Consiliului Național al PSD și în Guvernul României o nulitate coafată ca Rovana Plumb, aflată acum pe primul loc pe lista PSD pentru Bruxelles. Atunci Rovana Plumb era prietenă de familie și slugă credincioasă în partid, motiv pentru care a încercat să o impună în funcția de președinte al PSD, după ce a demisionat din această funcție.

Lista Pro România comportă discuții și sub aspectul apartenenței la unele servicii secrete sau al colaborării cu acestea. Nu întâmplător a fost etichetat Pro România drept un partid de intelligence. Victor Ponta a fost ofițer deplin conspirat al Serviciului de Informații Externe (SIE) în perioada 1997-2001, când era procuror la Parchetul General, având, după unele surse, gradul de căpitan și numele conspirativ Prunariu. Mihai Tudose a dat mâna cu SRI după ce a devenit deputat PSD în toamna anului 2004, când a fost prezentat generalului Ionel Marin, primul adjunct al directorului SRI Radu Timofte, iar ulterior a absolvit rapid Colegiul Național de Informații și a obținut un doctorat plagiat la Academia Națională de Informații.

Victor Ponta a devenit preșdintele PSD la Congresul din februarie 2010 cu sprijinul directorului SRI, George Maior, nașul său la căsătoria cu Daciana Sârbu, și a primului său adjunct, generalul Florian Coldea, fapt confirmat inclusiv de amicul său Sebastian Ghiță. După ce a devenit premier la începutul lunii mai 2012, Ponta a multiplicat și instituționalizat întâlnirile cu cei doi șefi ai SRI la vilele conspirative K1 și T14. Ponta s-a întâlnit cu aceștia inclusiv în perioada mai-iunie 2012, când s-a pus la cale condamnarea definitivă a fostului premier și lider al PSD, Adrian Năstase. Dacă ar fi fost ales președinte al României în 2014, Ponta ar fi instituit un regim neoceaușist cu nașul George Maior prim-ministru, cu nașul Gabriel Oprea director al SRI, cu amicul Horia Georgescu (președintele ANI) ministru al justiției și cu amicul Sebastian Ghiță președinte al PSD. Fostul premier a rămas cantonat în zona serviciilor secrete și după ce a devenit președintele Pro România, cel mai important consilier al său devenind, alături de fostul ministru de interne Ioan Rus, generalul Silviu Predoiu, prim-adjunct și director interimar al SIE în perioada 2005-2018. Așa că Victor Ponta nu are motive să mai facă pe țața plângăreață.

Valer Marian

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *