19.9 C
București
vineri, octombrie 11, 2024

Bani noi pentru găuri vechi de la bugetul sărăcit al României

Studiu de caz – CIM Krivoi Rog

Prădarea naţională continuă sub guvernarea Boc fără nicio jenă. În timp ce premierul aprinde fumigene marca Traian Băsescu în ochii contribuabilului, camarila portocalie aruncă aiurea banul public fără a da nicio socoteală. De fapt, banii sunt direcţionaţi atât vechii, cît şi noii Securităţi. Este de notorietate faptul că în timp ce bugetarii obişnuiţi strâng cureaua de li s-a lipit buricul de şira spinării, guvernul Boc a suplimentat bugetele serviciilor secrete, cele mai mari din Uniunea Europeană la această oră ( de trei ori mai numeroase decât Securitatea ceauşistă). În acelaşi timp, de la punga goală a României sunt alocate sume importante firmelor vechii Securităţi, mai precis ARCOM S.A., UzinExport S.A., şi ARCIF S.A. Trei firme cu activităţi în domeniul construcţiilor externe şi al comerţului exterior, ale căror arhive speciale explică îmbogăţire multora dintre mogulii postdecembrişti. Scrisoarea trimisă de un contribuabil premierului Emil Boc dezvăluie o parte din fondurile pe 2010, alocate proiectului falimentar de la Krivoi Rog (unde firmele de mai sus sunt prezente doar de formă), o investiţie externă în care România a băgat sute de milioane de dolari fără să primească nimic. Şi unde se bagă fonduri de la bugetul de stat, fără nicio finalitate, lucrările din combinat fiind stopate de mai bine de 14 ani. Autorul scrisorii a identificat sumele aiuristice alocate la capitolul 8001”Acţiuni Generale, Economice, Comerciale şi de Muncă Post Aderare” din Bugetul României. Deşi suma nu pare importantă, fiind vorba de peste 5 milioane de lei (1,7 milioane de dolari), ne întrebăm câte astfel de găurele ascunse sub denumiri pompoase, ciuruiesc bugetul sărăcit al României ?

 “Stimate Domnule Prim-Ministru,stimati senatori si deputati,

 În sfârşit, domnul Preşedinte Traian Băsescu a promulgat Legea Bugetului de Stat pentru 2010, lege publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 60, din 27 ianuarie 2010.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Cap. Scap. Par.  Gr./Titlu Art. Alin.         Denumire indicator       2008      ex.2009      pr. 2010     cr./descr.

8001                                                                ACTIUNI GENERALE ECONOMICE,

                                                                                COMERCIALE SI DE MUNCA 

                                                                                     POSTADERARE                                           58.499             487.885          734,01

59 TITLUL X ALTE CHELTUIELI                        -1.778.522            10                -100,00

65    TITLUL XI CHELTUIELI AFERENTE  PROGRAMELOR CU FINANTARE                     RAMBURSABILA        76.833              65.840          -14,31

70    CHELTUIELI DE CAPITAL                      141.137        212.253              25.333          -88,06

71     TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE   141.137        107.253              25.333          -76,38

72                              TITLUL XIII ACTIVE FINANCIARE                               105.000

79              OPERATIUNI FINANCIARE   13.752     4.378        5.185   18,43

80              TITLUL XV IMPRUMUTURI    4.055     4.378        5.185   18,43

                                                                                                                     (mii lei)             

Nu au ajuns cele peste 20 de milioane de dolari risipiţi cu acest obiectiv, de aproape 14 ani de când s-au sistat complet lucrările ? Un million şaptesute de mii de dolari se duc şi anul acesta la Krivoi Rog, adică pe apa sâmbetei, pentru a menţine 3 filiale cu un personal de 80 de oameni, din care 50 de paznici şi electricieni şi 30 de TESA care nu ştiu cum să-şi omoare timpul, într-un program de alăptat de 5-6 ore maximum. Şi asta pentru că nu am vrut să facem ceea ce trebuia făcut încă din 1998. Aşa cum au facut nemţii. Să predam obiectivul în paza integrală a beneficiarului şi să ne prezentăm doar la negocierile pentru stingerea datoriei Ucrainei faţă de România pentru acest obiectiv”, arată autorul în scrisoare.

 Vrăjeala Boc pe banul public

Cu alte cuvinte, declaraţiile aprige ale clanului Băsescu-Boc despre măsurile de reducere drastică a cheltuielilor bugetare s-au referit doar la pensii şi disponibilizări din aparatul bugetar, nu la reducerea cheltuielilor bugetare aiuristice, ca investiţia falimentară CIM Krivoi Rog din Ucraina. În acest caz punctual, specialiştii lui Boc nu numai  că nu au redus cheltuielile bugetare, ba mai mult, au alocat bani suplimentări faţă de bugetul pe anul 2009. Nu este vorba doar despre angajaţii filialelor ARCOM, UzinExport sau ARCIF din Ucraina, ci şi despre salariaţii ministerelor de resort care pierd timpul cu situaţiile stocurilor din şantier şi din ţară (grafice color, prognoze, etc), cu verificarea deconturilor lunare, trimestriale şi anuale, avizarea acestor deconturi pentru a da verdictul “BUN DE PLATĂ” şi a altor activităţi conexe.

“ Câţi oameni de la UZINEXPORT SA, ARCOM SA, ARCIF SA, MINISTERUL ECONOMIEI ŞI MINISTERUL FINANŢELOR sunt plătiţi tot din banul public, pentru că sunt prinşi în organigrama obiectivului Krivoi Rog şi se ocupă “foarte serios” de activităţile care se desfăşoară pe platforma combinatului, activităţi pe care le monitorizează, le verifică (DOAR SCRIPTIC, sper că nu v-aţi închipuit că le verifică şi la faţa locului, conform prevederilor HG 643/1999 şi HG 290/2001) şi le avizează FAVORABIL !!! De ce, de mai bine de jumătate de an, Ministerul Economiei evită să-mi transmită informaţiile solicitate, conform Legii 544/2001, privind accesul la informaţii de interes public, şi anume deconturile trimestriale pe categorii de activităţi ale filialei ARCOM-Krivoi Rog ? Ce cheltuieli umflate şi justificate doar prin chitanţe false trebuiesc ferite de ochii contribuabilului, care vrea şi trebuie să ştie, transparent, cum este cheltuit banul public, şi mă amână cu tot felul de motive puerile ? Nu credeţi că a sosit momentul să puneţi capăt acestei risipe şi batjocuri a banului public? Vă rog din suflet şi respectuos să aveţi bunăvoinţa şi amabilitatea de a-mi explica şi mie care sunt raţiunile care stau la baza acestui refuz categoric de a elimina complet cheltuielile bugetare cu obiectivul Krivoi Rog sau măcar de reducere drastică a lor. Ce interese şi ale cui se ascund în spatele acestui refuz categoric ? Cu speranţa că voi primi un răspuns, în spiritul transparenţei totale în ceea ce priveşte cheltuirea banului public, vă multumesc anticipat pentru înţelegere”, adaugă autorul.

 “Specialităţi” la adăpostul firmelor Securităţii

 Greu de răspuns la întrebările contribuabilului curios. O explicaţie a prelungirii jafului de la CIM Krivoi Rog, ar fi faptul că firmele responsabile cu investiţia externă au lucrat cu Securitatea comunistă. Presa centrală a prezentat informaţii despre numeroase operaţiuni speciale derulate prin firma de comerţ exterior UzinExport S.A, fostă UzinExportImport, dar şi sub acoperirea numeroaselor obiective ridicate în străinătate de firmele de construcţii ARCOM S.A. şi ARCIF S.A. La sfârşitul anilor ’60, vreme de 2-3 ani, operaţiunile erau duse la îndeplinire prin firma ARO Construct (inclusiv filiala din Craiova), apoi ARCOM şi ARO au funcţionat în paralel. La vremea aceea, director general ARO Construct era inginerul Puicălău, inginer şef era Adomnica Constantin, iar contabil şef Coravu Cornel. Treptat, ARCOM a preluat toate obligaţiile externe şi angajaţii ARO. Apoi, ARCOM a intrat sub controlul firmei ICE Dunarea Galati, unde era contabilitatea vechii Securităţii. Toţi salariaţii români din străinătate se prezentau cu adeverinţele de valută la semnat, la ICE Dunarea Galati . Mai aproape de zilele noastre, înainte ca George Becali să preia ARCOM S.A., preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost Florescu Florian, despre care colegii săi spun că este colonel de Securitate. Florescu venise la ARCOM tot de la ICE Dunărea S.A. Printre altele, Florescu a fost vreme îndelungată paznicul arhivei speciale ARCOM, unde erau contabilizate multe dintre operaţiunile speciale ale Securităţii în lume. În 1988, datorită contractului mamut cu Uniunea Sovietică CIM Krivoi Rog, destinat exclusiv Combinatului Siderurgic de la Galaţi, a luat fiinţă filiala ARCOM Galaţi. ARCOM şi Uzin au mers braţ la braţ în mai toate marile obiective industriale şi militare ridicate de România în străinătate în ultimii 30 de ani. Pe spaţiul arab, în spatele fabricilor de tot felul, se trimitea armament, iar în Occident, Securitatea planta microfoane în hotelurile şi sediile ambasadelor ridicate de constructorii români. În general, contractele din ţări ca Germania Federală, erau câştigate de firme KGB, care le subcontractau firmelor româneşti. Fostul director general ARCOM S.A. Mocanu (decedat) era prieten la cataramă cu fostul premier rus Cernomîrdin.   Salariaţii ARCOM povestesc că toate obiectivele ridicate în Libia sau Irak erau predate mai întâi firmei Uzin, care făcea predarea finală către beneficiarul final. De notorietate este obiectivul militar Saad 24 de la Mosul, districtul Ninevah din Irak sau fabricile de ciment de la Al Qaim sau Sînjar, finalizate de români la mijlocul anilor ‘80. Saad 24 este un obiectiv militar uriaş cu peste 824 de “obiecte” în componenţă şi a fost coordonat de actualul general în rezervă Decebal Ilina, la vremea aceea ofiţer sub acoperire DIA în cadrul UzinExportImport.

Articole similare

Ultimele aparitii