Acuzaţii la adresa Microsoft, SRI s.a.

Scrisoare către premierul Victor Ponta

Am primit la redacţie următoarea scrisoare adresată celor mai importante autorităţi ale statului. O publicăm integral, aşa cum ea ne-a parvenit.

„Domnului Prim Ministru Victor PONTA Ref. dosar nr. 783/P/2012 de pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Stimate Domnule Prim Ministru, Subscrisa S.C. OMNIS GROUP S.R.L., cu sediul în Bucureşti, str. Amiral Constantin Bălescu nr.7, sector 1, înmatriculată la Registrul Comerţului Bucureşti sub nr. J40/5619/1991, avînd CUI 346587 VĂ SOLICITĂM > să luaţi la cunoştinţă următoarele informaţii, astfel încât să cereţi organelor de control ale Guvernului să facă cu celeritate o investigaţie referitor la cele menţionate. > Apelăm la Dumneavoastră, atât în calitatea Dumneavoastră de Prim Ministru, dar şi în aceea de fost procuror care a investigat dosare complexe de fraudă a unor fonduri şi proiecte UE, şi de creator şi autor contestat al unor opere intelectuale/literare originale, comercializate în nume propriu, şi dovedit ulterior nevinovat de acte de plagiat de către autorităţile judiciare. > Situaţia pe care o prezentăm spre atenţia Dumneavoastră şi a altor instituţii competente are implicaţii politice, culturale şi criminale, pe plan local şi internaţional. > Acestea constau în plagiat, fraudarea fondurilor nerambursabile Phare, corupţie structurală la nivel înalt, manipulări şi ticluiri judiciare, dezinformare inţentionată a instituţiilor UE, crimă organizată şi terorism.

Guvernul României este beneficiarul unui contract de parteneriat strategic cu Microsoft şi a unui contract comercial (0115RO din 01.04.2004, prelungit ulterior) cu această companie. Microsoft a încheiat, de asemenea, contracte de tip GSP (Government Security Program) cu Serviciul Român de Informaţii (SRI), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi alte instituţii subordonate Guvernului. > Conform contractului, Microsoft asigură partenerilor guvernamentali apărarea faţă de “pretenţii de încălcare şi însuşire ilicită”.

Microsoft este în fapt recunoscut de Guvernul României drept unic arbitru şi administrator, în parteneriat cu Guvernul României, a tuturor activităţilor contractuale pentru platformele tehnologice Microsoft. Aceste platforme tehnologice reprezintă cvasitotalitatea sistemelor folosite de Guvernul României.

[2] > Microsoft a plagiat operele originale programe pentru calculator, creaţii asimilate operelor literare, scrise de Omnis Group în perioda 1990-2003. Microsoft distribuie ilegal aceste opere sub nume diverse, în colaborare şi parteneriat cu diferite companii naţionale şi internaţionale, începând din anul 2002, în conformitate cu expertizele şi constatările efectuate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) şi Institutul Naţional pentru Expertize Criminalistice (INEC).

> Microsoft şi asociaţii săi în aceste activităţi ilegale au fost şi continuă să fie favorizaţi şi protejaţi, atât de clienţii pe care îi fraudează (Guvern, SRI, MAI etc.), cât şi de autorităţile judiciare, de justiţie şi alţii. Motivele pentru care aceştia sunt protejaţi sunt diferite, începând de la naivitate şi incompetenţă, şi continuând cu infracţiuni, corupţie şi influenţă politică asupra anchetatorilor şi anchetelor.

Operele creaţia originală a Omnis au fost şi sunt în continuare plagiate şi distribuite gratuit şi ilegal de Microsoft şi alte companii (Romanian Soft Company – RSC, Medist, Fundaţia Medicala “Prof. Dr. D. Gerota” etc.) către SRI, MAI şi Comisia Europeană. Aceste instituţii, dar şi alte instituţii bugetare, au fost şi sunt deliberat induse în eroare, dezinformate şi influenţate de grupul infracţional iniţiat, condus şi protejat de Microsoft, în conformitate cu politicile “Evangheliste”[4] ale acesteia. > Omnis a informat Guvernele anterioare (Tăriceanu şi Boc) şi Primii Miniştri respectivi, fără să obţină nici un rezultat, altul decât o agravare a situaţiei, şi aşa extrem de gravă încă din anul 2004, când au fost constatate mai multe ilegalităţi foarte serioase : plagiat, corupţie, fraude din fonduri europene, înscenări judiciare, ameninţări cu moartea, crimă organizată şi terorism. > Există motive întemeiate să considerăm că această situaţie a fost generată şi de faptul că Primul Ministru Călin Popescu Tăriceanu este prieten cu Ministrul de Finanţe Sebastian Vlădescu, proprietarul RSC şi Medist, şi este asociat cu acesta şi compania sa Medist în mai multe companii (ex. Leader High Tech). Medist a făcut o ofertă gratuită către SRI, constând în opere programe pentru calculator în valoare de 120.000 euro, din partea RSC, în anul 2002, când RSC nu avea niciun angajat şi Sebastian Vlădescu era director financiar şi acţionar majoritar al ambelor companii. Astfel, SRI a fost primul “client” al plagiatelor comise împotriva Omnis de Microsoft, Medist şi RSC. La vremea respectivă, directorul SRI era Radu Timofte care, în conformitate cu relatările vremii, era controlat de Sorin Ovidiu Vîntu. > RSC a participat împreună cu Microsoft şi Ministerul Administraţiei şi Internelor la iniţierea, operararea şi protejarea infracţiunilor, în condiţiile în care Ministrul de Interne în Guvernele Tăriceanu şi Boc a fost condus, de mai multe ori, de Vasile Blaga, care a dorit să işi protejeze partenerul strategic Microsoft şi pe RSC, care au sponsorizat şi donat (ilegal) opere în valoare de 150.000 USD către minister. Faptul că acesta a fost coleg de guvernare cu Sebastian Vlădescu în Guvernul Tăriceanu poate constitui o altă explicaţie a modului în care poliţia a înţeles să conducă cercetările penale (înscenările judiciare), în vederea exonerării infractorilor şi incriminării Omnis. > Până în prezent, după nouă ani de investigaţii şi nenumărate influenţe şi presiuni din partea infractorilor, autorităţile române nu reuşesc să aplice aceleaşi proceduri şi reguli care au condus la rezolvarea, în mai putin de nouă luni, a cazului de plagiat cu care vă confruntaţi. > Instituţii cum sunt Guvernul României, SRI, MAI şi altele au fost transformate, în urma presiunilor şi influenţelor exercitate de Microsoft şi complicii acesteia, din victime în favorizatori şi ulterior complici ai infractorilor, şi la comiterea acestor fraude extrem de serioase, în formă continuată şi agravantă. > Este încă prematur să ne pronunţăm definitiv referitor la natura intenţionată, coruptă sau/şi accidentală a acestor transformări petrecute într-un deceniu, dar avem convingerea că, în urma exercitării autorităţilor şi competenţelor pe care le aveţi, aceste aspecte vor fi clarificate cu celeritate şi adevărul va fi cunoscut. >

Introducere >

1. Dumneavoastră sunteţi creator şi autor contestat al unor opere intelectuale/literare originale, comercializate în nume propriu, şi dovedit nevinovat de acte de plagiat, de către autorităţile judiciare – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ). >

2. Omnis Group (Omnis) este de asemenea creator şi autor contestat al unor opere intelectuale/programe pentru calculator (asimilate operelor literare) originale, comercializate în nume propriu, şi dovedit nevinovat de acte de plagiat, în urma infirmării mai multor dosare penale, astfel fabricate în vederea incriminării Omnis.  >

3. Cazul Dumneavoastră a fost soluţionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în mai puţin de nouă luni, în urma efectuării unei constatări tehnico-ştiinţifice, efectuate de singura autoritate în domeniul drepturilor de autor din România – Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), şi în urma declaraţiilor solicitate de procuror tuturor autorilor de la care se presupunea ca aţi copiat ilegal, parţial şi/sau total, opere literare. >

4. Cazul Omnis a fost iniţiat în 8 Decembrie 2004 şi nu a fost soluţionat nici după nouă ani. Au fost şi continuă să fie făcute expertize în diferite domenii, deşi ORDA a dovedit plagiatul încă din anul 2004. Presupuşii autori ai operelor plagiate de la Omnis – respectiv Microsoft şi RSC, Medist şi altii – nu sunt solicitaţi să dea declaraţii sau/şi să probeze afirmaţiile pe care aceştia le fac şi le susţin. >

5. Probele relevante nu sunt constituite şi/sau expertizate, din cauza obstrucţionărilor pe care aceştia le fac şi pe care investigatorii le acceptă, urmare a influenţelor inclusiv politice la nivel înalt şi a presiunilor pe care aceştia le exercită asupra procurorilor şi instituţiilor statului de drept, şi nu numai. >

6. Dosarul nr. 783/P/2012 al PICCJ este atât un caz politic, cât şi un caz de referinţă în domeniul judiciar, referitor la modul în care sunt investigate cazurile de plagiat în România. Aţi fost acuzat, fără ca ORDA să poata să faca dovada, că aţi plagiat 115 pagini dintr-un total de 303 de pagini, cât are opera completă. Niciunul dintre autorii presupus a fi fost plagiaţi nu consideră că a suferit prejudicii în urma citării lor în operele originale scrise şi publicate de Dumneavoastră, în conformitate cu rezoluţia PICCJ din data de 16 Mai 2013. >

7. Omnis se confruntă cu un caz cvasiidentic celui cu care şi Dumneavoastra v-aţi confruntat, şi care este un caz atât politic, cât şi reprezentativ din punct de vedere judiciar, referitor la modul în care sunt investigate cazurile de plagiat în România, când acestea au şi implicaţii politice majore (Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Vlădescu etc.). >

8. Omnis a creat în perioada 1990-2003 peste cincizeci de mii de pagini[7] de opere intelectuale originale, programe pentru calculator, asimilate operelor literare, pe care le-a înregistrat şi publicat la ORDA şi pe care le comercializează în nume propriu. >

9. ORDA a constatat, în urma efectuării mai multor rapoarte de constatare şi de expertize tehnico-ştiinţifice[8], că aceste opere sunt opere originale şi sunt creaţia Omnis. ORDA a constatat, de asemenea, că aceste opere au fost copiate şi sunt distribuite[9] fără asentimentul autorului de către Microsoft, în parteneriat cu alte companii. >

10. ORDA a solicitat în repetate rânduri Microsoft să faca dovada provenienţei operelor pe care aceasta le distribuie inclusiv gratuit către Serviciul Român de Informaţii, Ministerul de Interne şi alte instituţii, direct şi prin companii interpuse (RSC, Medist, Fundaţia Medicală “Prof. Dr. Dimitrie Gerota” şi altele), şi care sunt identice cu cele create şi înregistrate de Omnis la ORDA, şi distribuite legal către clienţii acesteia. >

11. Microsoft a refuzat şi continuă să refuze solicitările legitime şi legale pe care ORDA şi alte instituţii judiciare le-au făcut, pentru a face o analiză/constatare comparativă a operelor identice şi distribuite sub diferite nume de către presupuşi autori, şi continuă să distribuie operele astfel plagiate, în contradicţie cu legislaţia în vigoare şi în dispreţ total faţă de instituţiile statului Român. >

12. Operele plagiate de la Omnis au fost distribuite către Uniunea Europeană de RSC şi Microsoft, în vederea justificării unor cheltuieli ilegale făcute din fonduri nerambursabile Phare, primite de Sebastian Vlădescu (Ministru de Finanţe – asociat majoritar al Medist şi RSC), Ionel Manole (Administrator RSC) şi Alin Alexandrescu (angajat Medist), pentru dezvoltarea şi comercializarea unor opere noi. Banii au fost cheltuiţi ilegal pentru alte scopuri, în conformitate cu rezoluţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie. > Implicaţiile politice >

13. România este membru cu drepturi depline în Uniunea Europeana şi este partener strategic al SUA. Ambii parteneri îşi manifestă din punct de vedere politic serioase îngrijorări referitor la corupţie, fraudarea fondurilor europene, criminalitate cibernetică, crimă organizată, terorism, influenţarea justiţiei şi alte aspecte legate de fragilitatea instituţiilor democratice din România. [10],[11] >

14. Având în vedere evoluţiile din ultimul timp, raportul „Practici în materie de drepturi ale omului”, elaborat de Departamentul de Stat al SUA, publicat pe 20.04.2012 specifică : “România continuă să fie afectată de corupţie instituţională, iar sistemul judiciar rămâne vulnerabil la influenţe politice… Corupţia la nivelul instituţiilor rămâne un fenomen extins care afectează toate structurile societăţii… Deşi instituţiile media independente sunt active şi pot exprima puncte de vedere diverse fără restricţii evidente, politicieni şi persoane care au legături strânse cu politicieni şi grupuri politice deţin în proprietate sau controlează indirect numeroase companii media, la nivel naţional şi local. Materialele de informare şi tonul editorial al acestor instituţii media au reflectat în mod frecvent punctele de vedere ale proprietarilor”, subliniază raportul Departamentului de Stat. Raportul denunţă „lipsa independenţei şi imparţialităţii justiţiei”, precum şi „vulnerabilitatea sistemului judiciar la influenţele politice”.[12] >

15. Politica Uniunii Europene în domeniul fondurilor nerambursabile privind operele programe pentru calculator este deosebit de clară, în conformitate cu “THE ENLARGEMENT PROCESS AND THE THREE PRE-ACCESSION INSTRUMENTS: PHARE, ISPA, SAPARD – European Commission Enlargement Directorate General February 2002“. [13] > Anexa referitoare la Condiţiile generale aplicabile Contractelor pentru granturi ale Comunităţii Europene încheiate pentru acţiuni externe prevede la Art. 7 – Proprietate / folosinţa rezultatelor şi a echipamentului: [14] > “7.1 Proprietatea, titlul şi drepturile de proprietate industrială şi intelectuală asupra rezultatelor Proiectului, rapoartelor şi altor documente legate de proiect vor trece asupra Beneficiarului. > 7.2 Prin derogare de la prevederile Articolului 7.1 şi în conformitate cu Articolul 5, Beneficiarul va acorda Autorităţii Contractante (şi Comisiei Europene când aceasta nu este Autoritatea Contractantă) dreptul de a utiliza gratuit şi după cum consideră potrivit toate documentele rezultate din Proiect, oricare ar fi forma acestora, dacă aceasta nu încalcă drepturile existente de proprietate industrială şi intelectuală.” > Astfel, Microsoft şi RSC, în complicitate şi cu sprijinul autorităţilor competente, au oferit gratuit Comisiei Europene operele creaţia originală a Omnis. > Omnis a identificat frauda şi a făcut toate demersurile legale şi legitime pentru a informa Comisia Europeană şi autorităţile administrative şi judiciare competente. > Microsoft şi RSC, sprijiniţi de elemente corupte şi criminale, au ticluit şi fabricat probe şi mai multe dosare penale şi civile împotriva Omnis, şi au acuzat şi incriminat Omnis pentru plagiat, denunţ calomios, denigrare şi alte infracţiuni foarte grave, începând din anul 2004 până în prezent. > În urma ilegalităţilor comise, aceştia au informat Oficiul European pentru Luptă Antifraudă (OLAF) şi Comisia Europeana în anul 2006, referitor la rezolvarea judiciară şi legală a plângerilor făcute de Omnis, susţinând că operele create în urma finanţării Phare sunt proprietatea Microsoft şi au fost oferite gratuit de aceasta companiei RSC. RSC a dat în judecata Omnis pentru plagiat şi pentru denigrare şi calomnie, şi a informat OLAF. > Soluţiile şi rezoluţiile judiciare şi legale date împotriva Omnis în mai multe dosare au fost infirmate, dosarele redeschise şi conexate la un nou dosar, în anul 2012. Tot în anul 2012 OLAF a hotarât să deschidă o nouă anchetă în vederea elucidării modului în care Comisia Europeana a intrat în posesia unor opere plagiate de Microsoft, în urma alocării unor fonduri nerambursabile pentru crearea unor opere noi alocate RSC. > După cum putem constata, situaţia iniţială subzistă neschimbată din anul 2004, doar nivelul de tergiversare şi de agravare în continuitate se amplifică. Microsoft, RSC, Comisia Europeană, SRI, MAI şi alţii refuză să recunoască drepturile de autor ale Omnis şi continuă să distribuie şi să utilizeze ilegal operele create de aceasta. >

16. Uniunea Europeană acordă o importanţă deosebită dezvoltării de programe pentru calculator, în conformitate cu “DIRECTIVA 2009/24/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 23 aprilie 2009 privind protecţia juridică a programelor pentru calculator: “Programele pentru calculator joacă un rol din ce în ce mai important în numeroase sectoare industriale, iar tehnologia informatică poate fi aşadar considerată ca fiind de o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea industrială a Comunităţii.” >

17. România susţine politic şi juridic lupta împotriva pirateriei şi a transpus directiva europeană în practică prin crearea de instituţii competente – ORDA – şi de legi speciale, Legea nr. 8/1996 din 14/03/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe: [15] > Art. 1396. (6) În cazul în care oricare dintre faptele prevăzute la alin. (1)-(4) au produs consecinţe deosebit de grave, acestea se sancţionează cu închisoare de la 5 ani la 15 ani. Pentru evaluarea gravităţii consecinţelor, calculul pagubei materiale se efectuează ţinându-se seama de mărfurile pirat identificate în condiţiile prevăzute la alin. (1)-(4) şi de preţul per unitate al produselor originale, cumulat cu sumele încasate ilegal de făptuitor. > (7) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (6) se sancţionează săvârşirea faptelor menţionate la alin. (1)-(5) de către un grup infracţional organizat. >

18. DNA este de mai mult timp în posesia tuturor probelor pentru a putea finaliza această anchetă care durează de un deceniu, dar nu poate să facă acest lucru din cauza presiunilor politice exercitate de Microsoft şi de infractori asupra investigaţiilor şi investigatorilor. Investigaţiile tergiversează de mai mulţi ani, deşi există toate probele constituite la dosarul cauzei pentru a putea trimite în faţa justiţiei grupul infracţional astfel constituit şi operat de Microsoft pe teritoriul României, dar se pare că nu există suficientă voinţă politică pentru respectarea legii şi a acordurilor internaţionale. >

19. Aceste tergiversări şi manipulări ilegale au drept obiectiv principal excluderea companiei Omnis din piaţa EAS/ERP (Enterprise Resource Planning/Enterprise Application Suite) pentru platforme Windows, având în vedere că aceasta reprezintă un competitor credibil al Microsoft pe aceste pieţe considerate strategice de aceasta. >

20. Partenerii noştri strategici europeni[16] şi din S.U.A.[17] promovează politici foarte stricte referitor la combaterea folosirii unor metode ilegale în vederea eliminării competiţiei legale şi corecte şi împotriva practicilor de monopol şi de abuz de poziţie dominantă. România este parte a acestor acorduri şi politici proprii democraţiilor euroatlantice. >

21. Microsoft promovează propriile sale politici secrete numite Evanghelism, în vederea păstrării şi extinderii poziţiei sale de cvasimonopol pe pieţele pe care este prezentă şi în vederea acaparării de noi pieţe, prin folosirea unor metode ilegale şi criminale. >

22. Deşi politicile necompetiţionale şi de abuz de poziţie dominantă practicate de Microsoft au intrat de mai multe ori în conflict cu politicile, legile şi autorităţile S.U.A. şi cu cele europene, aceştia insistă să îşi promoveze propriile reguli şi legi. Unele dintre metodele folosite de Microsoft sunt considerate acte de corupţie la nivel înalt.[18] >

23. Corupţia este considerată o problemă de importanţă majoră în S.U.A., astfel încât Departamentul de Justiţie al S.U.A. şi Comisia pentru Burse şi Valori Mobiliare (SEC) investighează în prezent Microsoft şi actele de corupţie comise de aceasta în România, în conformitate cu prevederile Foreign Corrupt Practices Act (FCPA).[19] Implicaţiile culturale În condiţiile evoluţiei societăţii bazate pe cunoaştere, capabilităţile naţionale în domeniul cercetării, creativităţii şi inovaţiei reprezintă unele dintre cele mai importante resurse de dezvoltare, evoluţie, bunăstare şi securitate naţională. > CONSTITUŢIA ROMÂNIEI – ARTICOLUL 135 > (1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă. > (2) Statul trebuie să asigure: > a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; > b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; > c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor; >

25. Omnis, o companie constituită în întregime din specialişti români, a realizat, în urma unor programe complexe de cercetare, inovare, producţie şi testare, şi a unor politici şi strategii avansate la nivel mondial, unele dintre cele mai performante opere programe pentru calculator din lume, în domeniul EAS/ERP pentru platforme Microsoft.[20] >

26. Microsoft a luat la cunoştinţă despre operele şi capabilităţile companiei Omnis şi iniţial, în anii 2000 şi 2001, a apreciat şi lăudat rezultatele deosebite la nivel mondial obţinute de aceasta.[21] > 27. Ulterior, în anul 2001-2002, Microsoft a decis să intre în forţă pe piaţa operelor EAS/ERP[22] şi să elimine din piaţă prin utilizarea unor metode ilegale acele companii care reprezentau o competiţie credibilă pentru Microsoft. Omnis a fost una dintre primele companii din Europa vizate pentru a fi exterminată. > 28. Microsoft, în complicitate cu alte entităţi, a plagiat operele originale create de Omnis, pentru a le comercializa în nume propriu şi în numele unor companii interpuse. Pentru a îşi garanta protecţia instituţiilor competente în domeniul protejării intereselor şi securităţii naţionale, aceasta a oferit gratuit operele create de Omnis la SRI şi MAI, atât direct, cât şi prin intermediul unor companii interpuse. >

29. Astfel, RSC – o companie care nu avea niciun angajat şi nu a creat şi înregistrat nicio opera la ORDA – a reuşit să doneze, în parteneriat cu Microsoft, în numai cinci luni (Iulie – Noiembrie 2002) opere în valoare de peste 240.000 EUR la SRI şi MAI, şi să fraudeze în acelaşi timp 50.000 EUR fonduri Phare nerambursabile. Aceaste companii au reuşit ulterior să îşi dezvolte activităţile comerciale şi infracţionale, şi să incrimineze Omnis pentru infracţiuni inventate de acestea şi susţinute în baza unor falsificări şi manipulări de către autorităţile judiciare incompetente, corupte şi controlate politic de infractori. >

30. Opere de valoare universală, create de o companie naţională, recunoscută pe plan mondial pentru produsele sale inovative, sunt plagiate de Microsoft, o companie recunoscută pe plan mondial pentru practicile sale ilegale şi prădătoare, şi sunt donate SRI şi MAI, direct şi prin intermediul unor companii pirat create în scopul de a plagia companii locale şi internaţionale, precum şi fonduri europene. >

31. Microsoft reuşeşte astfel să creeze premizele excluderii Omnis din piaţa EAS/ERP şi să încerce monopolizarea acestei pieţe pentru maximizarea profiturilor sale, prin folosirea unor metode teroriste şi criminale, exersate împotriva unei companii de referinţă în domeniul cercetării şi inovaţiei la nivel naţional şi internaţional. >

32. Omnis este transformat, prin metode de poliţie politică şi înscenări judiciare, din inovator de talie mondială în infractor de talie naţională, în beneficiul Microsoft şi al partenerilor săi ilegali şi criminali. Aceştia dau Omnis în judecată în mai multe procese, în baza probelor ticluite şi a unor documente fabricate şi falsificate. >

33. Microsoft foloseşte metode avansate de coruptie şi manipulare, în vederea implementării strategiilor sale Evangheliste. Astfel, aceasta participă direct la înscenările judiciare constituite împotriva Omnis şi la operaţiunile menite să convingă Uniunea Europeană de faptul că Omnis a plagiat Microsoft şi încearcă să denigreze succesul unor proiecte şi funcţionari europeni şi a unor politicieni şi companii locale. Implicaţii criminale >

34. România, S.U.A. şi statele europene sunt semnatare ale Convenţiei privind criminalitatea informatică, încheiată la Budapesta pe 23 Noiembrie 2001. Această convenţie stabileşte, la Art. 12, răspunderea persoanelor juridice pentru infracţiuni comise pe cont propriu de angajaţi ai acestora: “1. Fiecare parte va adopta mãsurile legislative şi alte mãsuri care se dovedesc necesare pentru ca persoanele juridice sã poatã fi trase la rãspundere pentru infracţiunile stabilite în aplicarea prezentei convenţii, atunci când acestea sunt comise pe cont propriu de cãtre orice persoanã fizicã care actioneazã fie individual, fie în calitate de membru al unui organ al persoanei juridice, care exercitã o funcţie de conducere în cadrul acesteia, având la bazã: a) o calitate de reprezentare a persoanei juridice; b) puterea de luare a deciziilor în numele persoanei juridice; c) puterea de a exercita controlul în cadrul persoanei juridice. 2. Cu excepţia cazurilor deja prevãzute la paragraful 1 al prezentului articol, fiecare parte va adopta mãsurile care se dovedesc necesare pentru a se asigura cã o persoanã juridicã poate fi trasã la rãspundere atunci când absenţa supravegherii sau a controlului din partea persoanei fizice menţionate la paragraful 1 a permis comiterea infracţiunilor stabilite în aplicarea prezentei convenţii pentru numita persoanã juridicã de cãtre o persoanã fizicã care acţioneazã sub autoritatea acesteia.”[23] > >

35. Implicaţiile criminale specifice acestui caz cuprind printre altele criminalitate cibernetică, corupţie la nivel înalt, terorism şi altele. Toate aceste infracţiuni sunt considerate crime deosebit de grave de către Uniunea Europeană şi S.U.A., şi sunt clar definite şi exemplar sancţionate. >

36. Parlamentul European şi Uniunea Europeană considera în cadrul Rezoluţiei pentru combaterea corupţiei: “Corupţia a contribuit la actuala criză economică şi financiară, fiind necesar ca aceste subiecte să fie adresate împreună” – Strasbourg, 14 Septembrie 2011.[24] Se apreciază că la nivel european actele de corupţie aduc un prejudiciu anual echivalent cu bugetul de funcţionare al Uniunii Europene, respectiv 120 de miliarde de euro. „În acest sens, Parlamentul a lansat un apel către toate instituţiile UE şi statele membre pentru a îmbunătăţi transparenţa, prin elaborarea unor coduri de conduită sau îmbunătăţirea celor deja existente, cuprinzând cel puţin norme clare cu privire la conflictul de interese.” Acestea ar trebui să desfăşoare „acţiuni de prevenire şi combatere a corupţiei care se infiltrează în mediile politice şi în rândul mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv prin mărirea transparenţei şi intensificarea supravegherii finanţărilor şi a fondurilor”, se mai arată în rezoluţie. [25] >

37. Referitor la fraudarea fondurilor europene: “În 2012, OLAF a menţinut ritmul ridicat în combaterea fraudei şi şi-a menţinut politica de toleranţă zero faţă de corupţie. Rezultatele excelente prezentate în raport demonstrează angajamentul OLAF faţă de eficienţa şi calitatea sporită a investigaţiilor. Pentru a obţine cel mai bun rezultat în lupta noastră împotriva fraudei, cooperarea partenerilor noştri şi a statelor membre este esenţială”, a afirmat Giovanni Kessler, director general al OLAF, citat într-un comunicat de presă. [26] >

38. Astfel, “Misiunea OLAF are în vedere trei planuri: protejează interesele financiare ale Uniunii Europene prin investigarea cazurilor de fraudă, corupţie şi a oricăror alte activităţi ilegale; detectează şi investighează cazuri grave legate de nerespectarea îndatoririlor profesionale de către membrii şi personalul instituţiilor şi corpurilor UE ce ar putea conduce la proceduri disciplinare sau penale; sprijină instituţiile UE, în special Comisia Europeană, în elaborarea şi implementarea politicilor şi legislaţiei antifraudă”.[27] >

39. Parlamentul European (Organised Crime, Corruption and Money Laundering Committee) continuă să facă demersurile necesare pentru a putea combate mai eficient crima organizată în interiorul pieţei interne. [28] >

40. S.U.A. luptă eficient cu organizaţiile crimnale, în baza Racketeer Influenced and Corrupt Organizations (RICO)[29] şi cu cele teroriste, în baza The Patriot Act. [30] >

41. În ceea ce priveşte crimele cibernetice şi cele referitoare la drepturile de autor, Ministerul de Justiţie al S.U.A. foloseşte CCIPS (Computer Crime and Intellectual Property Section): “is responsible for implementing the Department’s national strategies în combating computer and intellectual property crimes worldwide. CCIPS prevents, investigates, and prosecutes computer crimes by working with other government agencies, the private sector, academic institutions, and foreign counterparts”. [31] >

42. În România, „SRI are un rol de lider în identificarea corupţiei la nivel înalt şi în cooperarea cu poliţia naţională pentru contracararea corupţiei la nivel înalt”, a subliniat Robert Mueller, directorul FBI. George Maior a declarat că, împreună cu Mueller, a identificat noi domenii în care pot fi dezvoltate dialogul şi cooperarea între cele două servicii, menţionând în mod special domeniul cyber-intelligence, domeniu în care SRI este autoritate naţională din anul 2008.”Totodată aş dori să-l asigur pe domnul Mueller că FBI va găsi întotdeauna în SRI un partener deschis şi de încredere”, a mai spus Maior.[32] >

43. Omnis a solicitat SRI şi FBI să investigheze actele exhaustiv probate de crimă cibernetică, piraterie, corupţie şi terorism comise de Microsoft în complicitate cu un grup de crimă organizată deosebit de periculos. Omnis nu a primit încă nici un răspuns la solicitările sale. > CONCLUZII > Guvernul României are mai multe contracte cu Microsoft în domeniul parteneriatului strategic, comercial şi al securităţii guvernamentale. Microsoft deţine o poziţie de cvasimonopol în România, şi de monopol pentru sistemele operate de Guvern şi alte instituţii. > Microsoft are contracte de tip Government Security Program cu SRI, MAI şi alte instituţii din domeniul securităţii statului. > FBI şi SRI colaborează la identificarea corupţiei la nivel înalt şi a crimelor cibernetice, domenii în care SRI este autoritate naţională începând din anul 2008. > SRI cooperează cu poliţia naţională (MAI) în domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt şi a criminalităţii cibernetice. > SRI colaborează cu DNA, în sensul în care SRI livrează informaţii către DNA şi este posibil să opereze ofiţeri acoperiţi, dar nu incompatibili în rândul magistraţilor, conform declaraţiilor directorului SRI George Maior.[33] > SRI, MAI şi alte instituţii din domeniul securităţii naţionale operează companii comerciale “sub acoperire”, în conformitate cu declaraţiile senatorului Sorin Roşca Stănescu: > „Serviciile deţin firme acoperite. Existenţa unor societăţi acoperite duc la o concurenţă neloială pe piaţă. În orice afacere, accesul la informaţii în cadrul unei societăţi economice este vital. dacă serviciile au un acces mai rapid şi mai bun la informaţii, ei câştigă în raport cu orice concurent”.[34] > > Microsoft, în asociere cu Medist şi RSC în condiţiile descrise în acest document, plagiază şi fac cadou opere extrem de valoroase către SRI şi MAI. Avem motive temenice să considerăm că există interese şi legături oculte, create în anii 2000-2002, între Microsoft şi companiile controlate de Sebastian Vlădescu, SRI şi MAI. > MAI (dosarul nr. 6949/P/2004) în complicitate cu SRI (notificările din 7-8 Decembrie 2004), DNA (dosarul nr. 216/P/2005, procuror Irinel Păun) şi cu infractorii Microsoft şi RSC, ticluiesc, distrug, falsifică şi reţin probe în vederea exonerării acestora pentru infracţiuni deosebit de grave, şi în vederea incriminării Omnis pentru ilegalităţi inventate de aceştia. > Omnis şi ORDA probează încă de la începutul investigaţiilor (poliţie politică şi înscenare judiciară) faptul că a fost plagiată, şi informează toate autorităţile competente şi interesate. > Omnis şi noi suntem agresaţi, sabotaţi, ameninţaţi cu moartea şi terorizaţi în diferite moduri, pe care le-am prezentat pe larg organelor de anchetă, fără nici un rezultat pâna în prezent, în urma încercărilor de a afla adevărul şi de a îl aduce la cunoştinţa celor interesaţi. > SRI, MAI, ORDA, DNA şi alte instituţii cunosc foarte bine întregul adevăr, au avut ocazia să îşi facă propriile investigaţii şi să ia la cunoştinţă probele irefutabile prezentate de Omnis, în contradicţie cu neadevăruri flagrante, susţinute fără nici o probă de infractori. > Având în vedere experienţa pe care o aveţi, inclusiv în domeniul drepturilor de autor, vă solicităm să dispuneţi efectuarea cu celeritate a unor investigaţii care să identifice în ce măsură influenţa politică exercitată până în prezent de cei interesaţi (Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Vlădescu, Vasile Blaga şi alţii) asupra SRI şi DNA au reuşit să tergiverseze şi să denatureze investigaţiile pe care DNA le face începând din anul 2005. > Omnis se angajează să pună la dispoziţia organelor de anchetă şi control toate informaţiile necesare în vederea aflării adevărului, şi să coopereze cu acestea. > DNA nu are permisiunea politică să finalizeze investigaţiile începute în anul 2005, dar sperăm că, în urma verificărilor pe care le veţi face, DNA, SRI şi MAI vor avea acceptul politic să investigheze infracţiunile deosebit de grave pe care Microsoft le comite în continuitate şi agravare, în România. > Omnis solicită autorităţilor competente ale Uniunii Europene şi ale S.U.A. să dea tot concursul, atât Dumneavoastră, cât şi DNA, în vederea finalizării acestor anchete, care nu au făcut până în prezent decât să favorizeze şi să protejeze un grup infracţional deosebit de periculos. > >

Cu stimă, >

Dragoş Rişcanu >

[1] Contractul 0115RO, Anexa 2 – Microsoft Business Agreement, par. 6: “Asigurarea apararii fata de pretentii de incalcare şi insusire ilicita. Va vom apara fata de oricare dintre urmatoarele pretentii ridicate de catre o terta parte neafiliata şi vom plati suma stabilita pe baza de hotarare judecatoreasca definitiva defavorabila (ori potrivit unei tranzactii la care noi vom consimti): > a. pretentii conform carora un produs comercial sau remediere incalca brevetul, dreptul de autor al acesteia sau marca de comert sau isi insuseste în mod ilegal secretul comercial, sau > b. pretentii conform carora orice furnitura service incalca dreptul sau de autor ori marca de comert sau isi insuseste în mod ilicit secretul comercial, > Aveti obligatia de a ne notifica în scris cu promptitudine cu privire la orice astfel de pretentie şi ne veti acorda control exclusiv asupra sustinerii apararii impotriva pretentiei ori tranzactionarii acesteia. … > În cazul în care primim informatii referitoare la formularea unei pretentii de incalcare în legatura cu un produs comercial, remedieri sau cu furnituri service, putem ca, pe cheltuiala noastra şi fara a avea vreo obligatie în acest sens, fie (i) să obtinem pentru dumneavoastra dreptul de utilizare în continuare a produsului, a remedierilor ori a furniturilor service cu privire la care a fost ridicata pretentia de incalcare, fie (ii) să modificam produsul, remedierile sau furniturile service ori să il inlocuim cu un echivalent cu aceeasi functiune pentru a nu mai reprezenta o incalcare, caz în care veti inceta imediat să mai utilizati produsul, remedierile ori furniturile service cu privire la care a fost formulata pretentia de incalcare. În cazul în care, în urma formularii unei pretentii de incalcare, o instanta competenta va interzice utilizarea unui produs comercial, a unei remedieri sau a unei furnituri service, noi, la alegerea noastra, fie vom obtine dreptul ca acesta să fie utilizat în continuare, să fie inlocuit cu un echivalent avand aceeasi functiune, să fie modificat pentru a-l face conform fie vom restitui suma achitata şi vom rezilia contractul de licenta pentru produsul, remedierile sau furniturile service în legatura cu care s-a ridicat pretentia de incalcare şi, în masura în care se aplica anumitor furnituri service drepturile dumneavoastra de proprietate asupra produsului, remedierilor sau furniturilor service vor inceta. > În cazul în care orice alta pretentie este formulata de o terta parte impotriva dumneavoastra în legatura cu drepturile noastre de proprietate intelectuala, aveti obligatia de a ne notifica imediat în scris. Noi putem considera, la alegerea noastra, ca aceste pretentii sunt reglementate de prezenta sectiune. Aceasta Sectiune 6 va ofera în mod exclusiv posibilitatea de a solutiona pretentii ridicate de terte persoane în legatura cu incalcarea şi insusirea ilicita a secretului comercial.” > [2] Ministrul Comunicatiilor, Gabriel Sandu, 15.06.2009: „Am avut o situatie de forta majora. La 26 aprilie expirau absolut toate licentele şi am avut şi o solicitare expresa de la Ministerul Administratiei şi Internelor şi cel al Apararii Nationale, pentru ca eram în situatia de a nu mai putea opera în Guvernul Romaniei… Atât timp cat din 15.000 de institutii 14.900 lucreaza cu acelasi sistem, nu il vom putea elimina pana nu venim cu ceva în loc. Depinde şi de costurile pe care le presupune o asemenea situatie. (…) Noi sper ca nu vom lua o decizie de a strica ceva ce merge în momentul în care luam o decizie. Trebuie să asiguram o continuitate” – http://www.zf.ro/business-hi-tech/ministrul-comunicatiilor-gabriel-sandu-spune-ca-statul-nu-poate-renunta-peste-noapte-la-microsoft-4550649/ > [3] Proces verbal de constatare tehnico-stiintifica ORDA nr. 3973/31.01.2005; Raport de constatare tehnico-ştiinţifică ORDA Nr. 6933/27.08.2007 ; Raport de expertiză ORDA nr. 1 / 23.06.2008 în domeniul dreptului de autor asupra programului pentru calculator ISIS.NET; Raport de Expertiză tehnico-ştiinţifică ORDA nr. 15/17.11.2010; Raport de Expertiză tehnico-ştiinţifică ORDA nr. 18/02.03.2011; Institutul Naţional pentru Expertize Criminalistice – Raport de Expertiză Criminalistică nr. 59/24.03.2008 > [4] Procesul Comes impotriva Microsoft, Iowa, SUA, 2007 – Evanghelismul Microsoft http://antitrust.slated.org/www.iowaconsumercase.org/assets/attachments/Publication_of_exhibits.pdf; http://antitrust.slated.org/www.iowaconsumercase.org/011607/3000/PX03096.pdf > [5] Scrisorile Omnis catre Primul Ministru Calin Popescu Tariceanu din datele de 30.12.2004, 20.07.2005, 01.09.2005, 07.10.2005, 10.11.2005, 29.12.2006; Scrisoarea Omnis catre Primul Ministru Emil Boc din data de 16.12.2010 > [6] Dosarele 6949/P/2004 – Parchetul Tribunalului Municipiului Bucuresti, 654/P/2011 – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie etc. > [7] Cinci milioane de linii de cod sursa, scrise în cinci mii de luni şi 150.000 de zile/expert programator, în perioada 1990-2003. Publicarea pe suport hirtie a operelor necesita echivalentul a peste 50.000 pagini A4. > [8] Proces verbal de constatare tehnico-stiintifica ORDA nr. 3973/31.01.2005; Raport de constatare tehnico-ştiinţifică ORDA Nr. 6933/27.08.2007 ; Raport de expertiză ORDA nr. 1 / 23.06.2008 în domeniul dreptului de autor asupra programului pentru calculator ISIS.NET; Raport de Expertiză tehnico-ştiinţifică ORDA nr. 15/17.11.2010; Raport de Expertiză tehnico-ştiinţifică ORDA nr. 18/02.03.2011 > [9] Institutul Naţional pentru Expertize Criminalistice – Raport de Expertiză Criminalistică nr. 59/24.03.2008 > [10] RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind progresele inregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, publicat pe 30.01.2013: “…una dintre preocupările majore a fost dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituțiilor judiciare și a lipsei de respect pentru independența sistemului judiciar. Aceasta rămâne un motiv serios de preocupare. Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărțuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituții judiciare și anticorupție importante, inclusiv amenințări cu un caracter personal împotriva judecătorilor și a familiilor acestora și campanii mediatice de hărțuire…” > [11] “Our resilient and dynamic Strategic Partnership can enhance the security and prosperity of both Romania and the United States, and we look forward to our future cooperation. […] Trade and investment, including facilitating contacts between business communities, while reaffirming our commitment to market principles, rule of law, a sound business environment, transparency, and public integrity;” – Washington, D.C., 13 Septembrie 2011 – http://www.state.gov/p/eur/rls/or/172241.htm > [12] http://www.state.gov/documents/organization/204540.pdf > [13] THE ENLARGEMENT PROCESS AND THE THREE PRE-ACCESSION INSTRUMENTS: PHARE, ISPA, SAPARD – European Commission Enlargement Directorate General February 2002 > “Procedura de descentralizare ex-ante > În practica, procedura de control descentralizat ex-ante, derulata de Delegatia Comisiei, consta în patru verificari esentiale: 1. Aprobarea continutului dosarului de licitatie, inainte de lansarea licitatiei; 2. Aprobarea componentei comitetului de evaluare (care este responsabil de a propune un ofertant Autoritatii Contractante);3. Verificarea şi apobarea raportului de evaluare; 4. Validarea contractului prin contrasemnatura Sefului Delegatiei Comisiei, nu ca şi parte în contract, dar pentru a confirma ca proiectul poate primi finantarea UE.” – http://www.esiweb.org/pdf/bulgaria_phare_ispa_sapard_en.pdf > [14] http://cordis.europa.eu/fp5/management/provisions/r-am-grant-1.htm > [15] Legea nr. 8/1996, versiune actualizata la data de 01/01/2012: “ Art. 1396. – (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte: a) realizarea, în scopul distribuirii, fără a se urmări direct sau indirect un avantaj material, cu orice mijloace şi în orice mod, de mărfuri-pirat… (3) În cazul în care faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt săvârşite în scop comercial, acestea se sancţionează cu închisoare de la 3 ani la 12 ani.” > [16] TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE, Art. 101 şi 102 – > http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0047:0200:ro:PDF > [17] The Sherman Antitrust Act – “This Act outlaws all contracts, combinations, and conspiracies that unreasonably restrain interstate and foreign trade. This includes agreements among competitors to fix prices, rig bids, and allocate customers, which are punishable as criminal felonies. The Sherman Act also makes it a crime to monopolize any part of interstate commerce. An unlawful monopoly exists when one firm controls the market for a product or service, and it has obtained that market power, not because its product or service is superior to others, but by suppressing competition with anticompetitive conduct.” – > http://www.justice.gov/atr/about/antitrust-laws.html > [18] “Autoritatile americane anchetează grupul informatic Microsoft şi mai mulţi parteneri ai acestuia care ar fi corupt responsabili guvernamentali din China, Italia şi România, pentru a obtine contracte, informează în ediţia de miercuri Wall Street Journal, citat de AFP. Avocaţi din cadrul Departamentului de Justiţie şi din cadrul Autorităţii de Reglementare din Domeniul Bursier verifică acuzaţii de mită făcute de un fost reprezentant al Microsoft în China, precum şi relaţiile companiei cu anumiţi consultanţi şi distribuitori din România şi Italia.” – http://online.wsj.com/article/SB10001424127887324392804578361971662214256.html > [19] “The Foreign Corrupt Practices Act of 1977, as amended, 15 U.S.C. §§ 78dd-1, et seq. („FCPA”), was enacted for the purpose of making it unlawful for certain classes of persons and entities to make payments to foreign government officials to assist în obtaining or retaining business. Specifically, the anti-bribery provisions of the FCPA prohibit the willful use of the mails or any means of instrumentality of interstate commerce corruptly în furtherance of any offer, payment, promise to pay, or authorization of the payment of money or anything of value to any person, while knowing that all or a portion of such money or thing of value will be offered, given or promised, directly or indirectly, to a foreign official to influence the foreign official în his or her official capacity, induce the foreign official to do or omit to do an act în violation of his or her lawful duty, or to secure any improper advantage în order to assist în obtaining or retaining business for or with, or directing business to, any person.” – http://www.justice.gov/criminal/fraud/fcpa/ > [20] Michel Anink, Retail Industry Manager Microsoft EMEA (Europe Middle East Africa): > EMEA RAD (Retail Application Developer) Awards 2001, Amsterdam: „Considerată drept cea mai importantă recunoaştere în domeniul tehnologiei retail, distincţia RAD recompensează realizările inovatoare, viziunea de produs şi aplicabilitatea practică a tehnologiilor informatice de vârf. Distincţiile sunt acordate companiilor care oferă cele mai moderne şi performante soluţii informatice, în domeniul distribuţiei de mărfuri şi servicii… Omnis Group a întrunit aprecierile unanime ale experţilor pentru că a identificat în mod corect problemele clientului şi a exploatat capabilităţile platformei tehnologice cu maximă eficienţă “. > EMEA RAD Awards 2002, Paris: „Creativitatea şi complexitatea soluţiilor prezentate în acest an a impus criterii deosebit de severe de selecţie a finaliştilor. Aceştia sunt, fără nici-o îndoială, pe piaţa extrem de competitivă a dezvoltării de software, cei mai buni dintre cei mai buni” > [21] Silviu Hotaran, director general Microsoft Romania, Revista Capital, 16.11.2000: “Este un success story pe care il dorim repetat de cat mai multe ori în companiile romanesti”. > Comunicat de presa Microsoft, 14.03.2001: “Succesul firmei Omnis Group reprezintă o nouă dovadă a potențialului extraordinar al dezvoltatorilor de aplicații din Romania și a faptului că o firmă românească poate sta alături de alți laureați de marcă ai acestui concurs printre care se numără firme binecunoscute pe piața mondială de IT: NCR Corporation (USA), Radiant Systems (USA), Matra Systems (Marea Britanie)” – http://www.microsoft.com/romania/comunicate/Comunicat.aspx?c=109 > [22] Steve Ballmer, Presedinte Microsoft Corp., 12.03.2008: “The biggest decision I’ve made as CEO was pushing into the business applications area—one of the best decisions I’ve ever made, one of the most important decisions I’ve ever made, and the reason that brings us all here today. I’m darn excited about what we’ve done, what we can do for you, and certainly our long-term commitment to the area.[…] We’re going to continue to extend what we do, and we’re going to continue to compete very, very aggressively. ” – http://www.microsoft.com/presspass/exec/steve/2008/03-12Convergence.mspx > [23] http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/conventii-internationale/conventia-privind-criminalitatea-informatica.html > [24] http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2011-0388&language=EN > [25] http://www.evz.ro/detalii/stiri/rezolutia-anticoruptie-propusa-de-monica-macovei-adoptata-de-deputati-apel-la-transparen-9457.html > [26] http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/197739-Noile-proceduri-de-anchetare-au-facut-OLAF-mai-eficient-în-2012-raport.html > [27] Ibidem > [28] “07.05.2013 – Anyone convicted of a serious crime or corruption should be barred from tendering for public contracts or standing for election în the EU for at least five years, says the Special Committee on Organised Crime în a resolution voted on Tuesday. Mafia membership should be made a crime throughout the EU, and EU-wide rules drawn up on how to use confiscated mafia assets for social purposes, it adds. > 19.03.2013 – The EU should establish a public prosecutor to protect its financial interests and introduce an EU-wide definition of Mafia-style crime, it was suggested în the Special Committee against Organised Crime on Monday. Other draft proposals include laying down new rules to protect public tendering against organised crime and using confiscated criminal assets to benefit the community > 15.10.2012 – The EP’s special committee on organised crime looked at a range of options on Monday aimed at tackling organised crime across the EU. They included a Union-wide definition of mafia-related crimes, the possibility of seizing criminal assets and using them to benefit the community, new rules on public procurement and the creation of an EU prosecutor.” – > http://www.europarl.europa.eu/committees/en/crim/press-releases.html#menuzone > [29] http://www.justice.gov/usao/eousa/foia_reading_room/usam/title9/110mcrm.htm > [30] http://www.justice.gov/archive/ll/highlights.htm > [31] http://www.justice.gov/criminal/cybercrime/ > [32] http://www.mediafax.ro/social/seful-fbi-romania-şi-sua-vor-mai-avea-actiuni-comune-impotriva-criminalitatii-informatice-9037182 > [33] http://www.luju.ro/institutii/ong/ofiterii-acoperiti-din-justiţie-asociatia-pentru-monitorizarea-justiţiei-avertizeaza-ca-seful-sri-george-maior-a-recunoscut-ca-unii-judecatori-şi-procurori-colaboreaza-cu-serviciile-maior-confirma-exista-ofiteri-activi-sri-intre-magistrati-document > [34] http://www.realitatea.net/rosca-stanescu-serviciile-secrete-detin-firme-sub-acoperire_1188848.html Notă. Scrisoarea este trimisă şi în atenţia următoarelor instituţii > PREŞEDINŢIA ROMÂNIEI > Domnului Preşedinte al României, Traian BĂSESCU > SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII > Domnului Director George MAIOR > MINISTERUL AFACERILOR INTERNE > Domnului Ministru Radu STROE > DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE > Doamnei Procuror Mihaela MORARU > Ref. dosar nr. 85/P/2011 – DNA > AMBASADA S.U.A. LA BUCUREŞTI > Domnului Ambasador al S.U.A. în România > DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE AL S.U.A. – Secţia Fraude > PARLAMENTUL EUROPEAN > Doamnei Monica Luisa MACOVEI – Membru al Grupului Partidului Popular European > COMISIA EUROPEANĂ – > Domnului José Manuel Durão BARROSO – Preşedintele Comisiei Europene > Domnului Giovanni KESSLER – Director General OLAF > Domnului Vasil KIROV – Şef Unitate A.4, OLAF > Doamnei Guillemette du VIGNAU – Investigator de caz, OLAF > Ref. cazuri OF/2005/0417, OF/2010/0068, OF/2012/0648 > Domnului Joaquín ALMUNIA – Comisar pentru Concurenţă > Domnului Per HELLSTROM – Şef Unitate B.3, Direcţia Generală Concurenţă Accesări: 5117 Publicat Luni, 03 iunie 2013 Voteaza articolul +37 41 Voturi Alte articole nesemnate: ► Cum va fi vremea până pe 16 iunie ► Fitch a retrogradat Ciprul ► Percheziţii în Capitală la falşi inspectori ANPC ► Cutremur în Grecia ► Ce valoare are informaţia publicată de Ciprian Nastasiu despre Codruţa Kovesi? Alte articole din categorie: